Înalta Curte de Casaţie protejează escrocii prin Legea 544

Incredibil. Parlamentarii şi-au secretizat afacerile ilegale cu statul printr-o modificare legislativă adusă Legii 544 privind liberul acces la informaţiile publice. Astfel, nici mass media, nici alte persoane fizice sau juridice nu vor mai avea acces la datele personale ale contractanţilor de lucrări sau servicii sau la denumirea firmelor acestora, deoarece publicarea lor le-ar putea aduce prejudicii grave de imagine şi nu numai… i-ar trimite la pârnaie. Abuzul legislativ a ajuns spre dezbatere pe masa Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi acceptat de aceasta în baza unei tehnici de anonimizare nereglementată de legislaţia naţională.
Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public a fost modificată în 2015, astfel încât să deservească interesele financiare ale parlamentarilor şi a grupurilor lor de interese. Mass media nu mai are acces la informaţiile privind ţepele date statului român de politicieni sau parlamentari prin firmele de casă.
Noile modificări anulează obligaţia instituţiilor statului de a face publice afacerile derulate de firmele acoliţilor acestora cu statul român, pe bani publici, chiar şi numele firmelor, pe motiv că publicarea lor ar aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurenţei loiale (Art.12, lit.c). Potrivit aceleiaşi legi (Art.12, lit.d), instituţiile publice pot ascunde şi numele persoanelor care au încheiat aceste contracte cu statul, deoarece datele personale ale acestora sunt informaţii cu… caracter personal. Deci pot fura în linişte statul român pentru că nimeni nu are voie să le deconspire afacerile. O prevedere folosită anul trecut de către directorul Departamentului de Termoficare al CET Govora în şedinţa de CL, când presa i-a cerut numele firmele plătite cu miliarde de lei pentru o serie de servicii neprestate.

ÎCCR – aviz nelegal pentru ascunderea informaţilor

Derapajele introduse au ajuns subiect de dezbatere între Curtea De Apel Constanţa şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a dezlegat misterul şi l-a expus în data de 25 ianuarie în Monitorul Oficial al României.
,,În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din data de 25 ianuarie 2016 a fost publicată Decizia nr. 37/2015 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Constanţa – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 8.392/118/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la o chestiune de drept.”
Înalta Curte a decis că Legea nr. 677/2001, care priveşte protecţia drepturilor persoanei vizate şi ale terţilor referitoare la datele cu caracter personal este mai importantă decât Legea 544 privind accesul liber la informare, că imaginea celor care ţepuiesc statul primează intereselor statului. Judecătorii Curţii au rezolvat problema prin tehnica de anonimizarea efectivă a datelor, printr-o tehnică nereglementată de legislaţia naţională ,,… cuvânt care nu figurează în DEX, reprezentând un calc lingvistic după englezescul „anonymisation”, sensul său fiind acceptat de jurişti şi folosit în acte oficiale”…chiar dacă ,, Legislaţia naţională nu reglementează aceste tehnici, ceea ce înseamnă că operatorul, în sensul art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 677/2001, sau instanţa de judecată, în cazul în care litigiul include şi acest aspect, are posibilitatea să aleagă între variantele posibile, singura condiţie fiind atingerea obiectivului: anonimizarea efectivă. Varianta prescurtării sub forma acronimului nu îndeplineşte acest obiectiv deoarece acronimul, fiind susceptibil să conducă indirect, în sensul art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, la identificarea persoanei, reprezintă informaţie cu privire la datele personale.”

Concluzia pe scurt
Pentru considerentele expuse, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:
„Admite sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 13 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 8.392/118/2014, şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001 şi art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, numele şi prenumele unei persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă, într-o situaţie dată, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei.
În cazul cererilor de liber acces la informaţii de interes public întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, atunci când informaţiile de interes public şi informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiaşi document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiilor, accesul la informaţiile de interes public se realizează prin anonimizarea informaţiilor cu privire la datele cu caracter personal; refuzul de acces la informaţiile de interes public, în condiţiile în care informaţiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat”.
ÎCC R dă verde la ,,cenzurarea datelor, documentul va fi accesibil într-o formă cenzurată, prin eliminarea tuturor informaţiilor referitoare la o persoană identificată sau identificabilă.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *