Comisia de Agricultură: Producătorii români nu vor mai plăti taxa de raft în supermarket!

Cum să vinzi un produs cu un preț sub cel de producție? O aberație 100% românească, o șmecherie prin care retailerii pun pumnul în gura producătorilor români. Un joc al fiscalității din care, la final, nu câștigă nici statul român, nici fermierul. Ci doar retailerul.

O listă cu taxele pe care supermarketurile le percep producătorilor și procesatorilor a lăsat mască pe toată lumea din Comisia pentru agricultură. Vehiculate în presă, mereu combătute de PR-ul puternic al retailerilor, sumele enorme care se scurg către marile magazine sunt cu mult peste ce îți poți imagina ca simplu consumator, arată o analiză făcută de Federația Națională Pro Agro.

Văzându-le, una sub alta, aceste taxe și servicii te fac să înțelegi de ce mâncarea românilor este mai scumpă decât cea a polonezilor, de ce avem hipermarketuri cu duiumul în toate cartierele sau de ce fiecare lansare de magazin se lasă cu adevărate lupte pentru produse la promoții. Promoții pe care, însă, la final, le plătim tot noi, clienții și, fără excepție, producătorii și fermierii.

În medie, un producător care livrează către un retailer nu scapă fără a fi taxat cu cel puțin 20% din costul produsului pe care îl vinde. O șmecherie prin care hipermarketul își face deduceri fiscale. Deloc mici! Taxele cu care marile magazine îi încarcă pe producătorii români doar aparent se învârt la 1-10%, dar cumulate, ajung între 15 și 33%. Iar creativitate retailerilor pare să nu aibă limite în inventarea acestor biruri: taxă pentru deschidere de magazin, servicii reclamă în magazin, servicii reclamă în pliant, servicii listare articol, sampling, taxă revistă, servicii promovare radio intern și lista poate continua. Și dacă vă întrebați cât mai merge deschiderea unui magazin pe banii producătorilor, aflați că, în medie, cam fiecare este taxat cu câte 500 de euro pentru astfel de ”ocazii”.

A fost enunțată astăzi clar președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, deputatul PNL Nini Săpunaru. O soluție simplă care ar marca sfârșitul erei taxelor de raft. O întoarcere la normalitatea în care, în contabilitate ar urma să apară negru pe alb – prețul de achiziție, adaosul comercial, prețul de vânzare. Și eventual costul transportului. Și atât. Fără alte taxări, fără alte servicii.

”Noi am propus o chestie foarte simplă: prețul de achiziție al produselor alimentare cuprinde prețul de cumpărare negociat între comerciant și furnizor și nu poate fi mai mic decât costul de producție – pare redundant, că este scris și în Codul Fiscal acest lucru, dar am zis să îl specificăm și noi. De ce? Pentru că în practică, acuzele fermierilor sunt că lucrurile se întâmplă în modul următor: costul meu de producție este 10 lei și îți dau cu 10,1 lei că trebuie să am un mic profit și apoi tu îmi iei taxe – listare, raftare, promovare produs, taxe care se ascund în contabilitate pentru că eu dau din partea asta și nu-ți dau doar ție, ci dau în toată piața și nu stă nimeni să vină să facă o socoteală că, de fapt, eu vând în pierdere. Asta este realitatea! Deci ca orice comerciant, când te duci să vinzi, mergi la cineva care îți ia doar 10 produse, ai un adaos, deci ai un preț de contractare. La altul care îți ia două tone, ai o altă negociere, pe alt contract. De ce mai trebuie să fie și alte taxe în plus?!”, a declarat astăzi președintele Comisiei pentru agricultură, deputatul PNL Nini Săpunaru. Practic, retailerii își vor pierde dreptul de a refactura producătorului și procesatorului, o schmeă folosită astăzi pentru a masca sumele uriașe cu care marile magazine își asigură acum finanțarea din buzunarul fiecărui furnizor. Un șantaj economic, o căpușare a producătorului mereu somat să mai vină cu bani de acasă.

Care va fi finalul adoptării acestui amendament? Ne spune tot deputatul Nini Săpunaru în trei cuvinte ”Adio taxe de raft! În concluzie am decis eliminarea tuturor taxelor suplimentare, inclusiv taxa de raft, pe care retailerii le facturau producătorilor. Este un lucru pozitiv și sunt convins că legea va fi votată întocmai”. Iar beneficiile ce vor decurge de aici sunt evidente: un producător eliberat de biruri, o impozitare corectă a hipermarketurilor, o ”albire” a câștigurilor marilor magazine în România și, în final, mai mulți bani în bugetul de stat al României și nu al țărilor-mamă ale retailerilor.

sursa: agrintel.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *