„Poșta veche”, monumentul ce sfidează timpul

Și cum „Bulevardul” e atât de ofertant în materie de povești vechi și inedite, pline de culoare și parfum, m-am gândit să aduc în discuție o bijuterie de clădire care, mai bine de o sută de ani, se încăpățânează să sfideze timpul și vremurile tumultoase, fiind totodată pe lista monumentelor istorice: „Poșta veche”.

13016812_548980618615338_336463673_o

Edificiul se numără printre cele 15 clădiri din perioada antebelică ce au scăpat de sub buldozerele comuniste din ani ’70-’80, asigurând necontenit, în condiții excelente de conservare, activitatea poștală a orașului.

Cele două clădiri ale Poștei au fost construite la începutul secolului XX, pe locul în care se afla, cu mult timp în urmă, „Hanul Carabella”, numit mai târziu „Hanul Niță Elisăvescu”, potrivit directorului executiv al Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea, Florin Epure. Hanul cu pricina a fost demolat, în cele din urmă, pe la 1900, iar pe spațiul eliberat poposeau adesea circurile ambulante ce îi mai scoteau pe râmniceni din ale lor. În perioada 1907-1909 au fost construite aici cele două clădiri ale Poștei, ale căror curți interioare se întindeau până pe spațiul actualului hotel „Alutus” și în care se găseau magaziile și grajdurile pentru caii poștalionului ce transportau corespondența și coletele. Constructorul întregului edificiu, italianul Luigi Lorenzi, a respectat întocmai planurile arhitectului Grigore Cerchez, în a cărui antrepriză a lucrat arhitectul și graficianul Alexandru Clavel (1877-1916). Acesta din urmă este autorul clădirilor poștale din Târgovişte, Curtea de Argeş, Craiova şi Roman. Astfel că  poșta noastră seamănă izbitor cu cea din Târgoviște, realizată cu doar trei ani înainte.

11942241_690016067795295_454103909053581645_o

În ceea ce privește îmbinarea artistică a elementelor constitutive ale construcției, Florin Epure precizează: „Monument arhitectural, în care Clavel a reînviat elementele artistice muntenești ale veacurilor XIV-XV, este o clădire impozantă, conservată în condiţii foarte bune, cu frumoase ancadramente din piatră la ferestre, unde a fost folosit ca material de construcţie cărămida roşie presată, cea aparentă, o întâlnim şi la palatul domnitorului Petru Cercel de la Curtea Domnească din Târgovişte, la fresca exterioară de la sfârşitul secolului al XVI-lea, şi piatra albă. În interiorul „Poştei vechi”, plafoanele sunt din lemn crestat şi zugrăvit. Arhitectul a uzat de întregul efect estetic al lemnului şi de elasticitatea acestui tradiţional material de construcţie, în soluţii îndrăzneţe.”

Atunci, Clavel a ținut cont de „satisfacerea și armonizarea exigențelor utilului cu legile frumosului, natura materialelor de construcție, încadrarea în peisaj și o reală înclinare spre artă”, potrivit istoricului Daniel Popescu. Însă toate acestea trec neobservate acum și se pierd în negura timpului, căci noi suntem atrași mai mult de orice clădire nouă, cu aspect occidental, care răsare te miri pe unde și care satisface orice, mai puțin detaliul frumosului.

Rubrică realizată de Alina Nenu cu sprijinul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Vâlcea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *