Antrenorul emerit Paul Dinu, despre starea sportului românesc: “Cea mai mare problemă pleacă de la cei care conduc instituţiile de sport din România, de la vârful sportului românesc, până la bază”

Pentru a scrie despre starea sportului românesc, trebuie să identificăm principalele probleme cu care se confruntă sportul din România, astfel :

  1. Cea mai mare problemă, pleacă de la cei care conduc instituţiile de sport din România, începând de la vârful sportului românesc şi terminând la bază. Atâta timp, cât oamenii care nu au dovedit că ştiu să împletească experienţa sportivă cu cea managerială, care nu au condus o firmă cu doi angajaţi şi ajung pe diverse filiere la conducerea unei instituţii de sport, nu trebuie să ne mai mire rezultatele acelei instituţii sau mai bine spus, lipsa lor şi implicit decăderea sportului românesc. Nu cred, că degeaba se spune cum că ,,omul sfinţeşte locul’’. Aceşti oameni decid cât şi cui să aloce, atunci când se împart banii şi la cine să cheltuie aceşti bani, pe criterii ştiute numai de ei. Mă întreb, cât ar rezista o firmă privată, dacă patronul ei ar proceda la fel ? Spunea cineva, că ,,nu banii sunt problema, ci lipsa interesului DEZVOLTĂRII noastre ca oameni, PASIUNEA, SACRIFICIUL…’’, şi nu zicea rău, dar cu cine ? Sportivii şi antrenorii au aceste calităţi din plin şi poate peste, dar cu atât nu se poate, şefii lor nu înţeleg aceste cuvinte sfinte. Altcineva, spunea că sportul românesc are nevoie de 1 % din PIB, cum a calculat această cifră, nu ştiu, dar cred că actualilor conducători nici 10 % nu le ajunge. Nu cred că ne mai permitem să calificăm directori la locul de muncă.
  2. Lipsa banilor reprezintă o altă mare problemă a sportului din România. Tot timpul auzim că nu sunt bani pentru echipamente şi materiale sportive, cantonamente, deplasări, alimentaţie de efort, suplimente de efort, indemnizaţii, premieri, dotări, asigurări medicale, posturi de antrenori etc., toate atât de necesare, pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii sportive din România. Chiar dacă sună ciudat, eu consider că sunt bani şi o să vă explic. Ministrul Sportului spune că din toţi banii alocaţi sportului românesc doar 20 % ajung la activitatea sportivă… Ciudat, dar adevărat. Cred că împărţirea şi cheltuirea banilor, sunt problemele noastre reale. Să vedem:
  3. Anul trecut o Direcţie Judeţeană pentru Sport şi Tineret a primit de la M.T.S., 110.000 lei pentru sport şi tot 110.000 lei pentru tineret. Compartimentul Sport a avut 84 de acţiuni cu o medie de 138 de participanţi/acţiune, totalizând un număr de 11.613 de participanţi, iar Compartimentul Tineret a avut 18 acţiuni cu o medie de aproximativ 42 de participanţi/actiune, totalizând un număr de 753 de participanţi pentru tot anul 2015, aceste cifre fiind preluate din Raportul de Activitate pe 2015. Nu am nimic cu activitatea de tineret, dar sunt şi foarte mulţi bani alocaţi aiurea. Toţi banii Compartimentului Sport, tot pentru tineri au fost cheltuiţi, dar pentru acţiuni sportive… Am prezentat doar datele unui singur judeţ, care avea în 2011 alocaţi la Compartimentul Tineret doar 9000 de lei, iar acum 110000 de lei!
    O distribuire corectă, ar trimite către activitatea sportivă, alte câteva zeci de miliarde de lei vechi, anual.
    2. M.T.S. are în subordine foarte multe baze sportive şi de agrement, cu personalul aferent. Cred că M.T.S., nu are capacitatea financiară să mai păstreze foarte multe baze sportive sau de agrement (tabere). Multe sunt în stare de degradare avansată, iar altele sunt nerentabile. În viziunea mea, transparent M.T.S., trebuie să transmită prin H.G., aceste baze în proprietatea Federaţiilor Sportive Naţionale, a Consililor Judeţene, a Consiliilor Locale, cu menţiunea în H.G., ca cei care le preiau să nu le schimbe destinaţia şi că sportul de performanţă să le folosească gratuit. M.T.S., poate păstra acele baze rentabile, necesare sportului de înaltă performanţă. Transmiterea prin H.G., a bazelor sportive şi de agrement nerentabile, cu personalul aferent, către autorităţile locale, judeţene sau naţionale, ar degreva M.T.S. de cheltuieli imense şi ar trimite, către activitatea sportivă, alte sute de miliarde de lei vechi în plus, anual.
    3. M.T.S. are în subordine peste 40 de DJST – uri, cu peste 1.500 de angajaţi, care se ocupă atât de activitatea sportivă şi de tineret la nivel judeţean, cât şi de taberele şcolare. Cred că DJST-urile pot să treacă la Consiliile Judeţene şi să facă acelaşi lucru în continuare. Poate că nu se fac mari economii, dar din punct de vedere al timpului şi al birocraţiei, M.T.S. s-ar putea concentra mult mai mult pe activitatea sportivă, iar puţinii bani economisiţi ar ajunge tot la activitatea sportivă.
  4. Există în România, o situaţie cel puţin ciudată. Acea situaţie în care Primăriile, Consiliile Judeţene, Companii de Stat, susţin din bani publici, echipe de fotbal, handbal, volei etc. Adică, de cele mai multe ori, sporturi care aduc voturi. Cum să mai meargă, un club la primărie să solicite sprijin financiar pentru activitatea sportivă, când acea primărie are echipă de fotbal ? Cum să mai discutăm de sportul de masă, de sportul pentru persoane cu dizabilităţi, de sportul şcolar, de sportul de performanţă, de bazele sportive, când zeci de miliarde de lei vechi merg la o echipă de fotbal, handbal etc.? Dacă s-ar interzice prin lege, aşa cum este în afară, ca Primăriile sau Consiliile Judeţene să deţină echipe sportive proprii, atunci acei bani mulţi, ar ajunge prin proceduri şi regulamente clare, la toţi cei care doresc să facă sport şi nu doar la unii sau alţii. Această măsură ar constitui o importantă sursă de venit pentru sportul local şi judeţean.
  5. În fiecare an toţi cei care sunt salariaţi şi nu numai, pot opta ca 2 % din impozitul anual pe venit, prin semnarea formularului 230. Dacă ne uităm atent cei mai mulţi din aceşti bani ajung la biserici, SMURD, instituţii finanţate de la bugetul de stat şi foarte puţini la cluburi sau asociaţii sportive.
    Dacă s-ar prevedea prin lege ca aceşti bani din 2 %, să meargă spre sport, măcar pe următorii 10 ani, atunci această măsură ar constitui o importantă sursă de venit pentru dezvoltarea sportului local şi judeţean.
  6. În fiecare an M.T.S., alocă 5 milioane de euro pentru rentele viagere, acordate medaliaţilor la Jocurile Olimpice şi 1 milion de euro pentru alte indemnizaţii. Nu este rău, dar un sportiv senior, aflat în activitate, campion naţional de Haltere, a primit tot anul trecut, doar 1.200 de lei, cu titlul indemnizaţie de efort, iar un fost campion olimpic a primit tot anul trecut 100.000 lei rentă. Nu am nimic cu foştii campioni, dar nu este corect şi din această cauză sportivul de la Haltere a abandonat cariera sportivă, pentru că nu poate trăi cu 100 de lei pe lună. Din lipsa banilor avem anual, pierderi imense în rândul sportivilor de performanţă. După cum ştiţi, premierile sportivilor şi antrenorilor la nivel naţional, sunt interzise de câţiva ani, iar cei care câştigă un titlu naţional la seniori, nu au dreptul să primească niciun premiu, potrivit legii. Cum să mai motivezi sportivii şi antrenorii să facă performanţă în box, atletism, lupte, judo etc., fără puţinii bani la care aveau şi ei dreptul ? Cum să mai motivezi un campion olimpic, care are 9.000 lei rentă pe lună, să devină antrenor cu 1.200 de lei/lună ? Acum toţi se miră, că avem puţini sportivi calificaţi la Jocurile Olimpice de la Rio.
  7. M.T.S. alocă bani pentru unele federaţii şi pentru altele nu. Unele Federaţii de Contact (Arte Marţiale, Karate etc.), încă nu au primit bugetul pe acest an. Artele Marţiale sunt un fenomen social în România şi spun asta prin numărul mare de practicanţi. Cred că alocarea de bani de la M.T.S., pentru Artele Marţiale, trebuie să fie mult mai mare din următoarele motive

a). Având în vedere numărul mare de practicanţi de arte marţiale din România, baza de selecţie este una generoasă din care federaţiile îşi extrag sportivii la loturile naţionale, sportivi care reuşesc să obţină medalii importante de la Campionatele Europene şi Mondiale pentru România;

b). Poate că cel mai important motiv, pentru care artele marţiale, ar trebui introduse în programa şcolară este acela că România a desfiinţat serviciul militar obligatoriu şi astfel avem o populaţie nepregătită în faţa unor eventuale pericole. Cu siguranţă, dacă un copil, are în programa şcolară Karate, din clasa I şi până la facultate, el va arăta altfel decât cei de acum, care nu fac nici măcar, cele 2 ore de educaţie fizică pe săptămână. Cu siguranţă, vom avea nişte copii mai puternici din punct de vedere fizic şi mental, care vor putea pune umărul la dezvoltarea României şi nu nişte tineri bolnavi care îşi vor petrece timpul prin spitale, indiferent de câtă carte ştiu. Karate-ul nu are nevoie de dotări speciale, pentru sportul şcolar, de masă.
Cred trebuie să alocăm bani, pentru sprijinirea sportivilor şi antrenorilor care fac performanţă, altfel, sportul românesc va continua să cadă.

III. O altă mare problemă, o reprezintă lipsa de autoritate a instituţiilor de sport din România. La această oră, nu se ştie câţi sportivi fac sport într-un judeţ, câţi antrenori sunt, câţi instructori, câte baze sportive, câte asociaţii sau cluburi. Dacă un reprezentant al Direcţiei de Sport merge la o compeţiţie organizată de un club privat pe o bază privată, el nu are nicio autoritate. Dacă întreabă de asistenţa medicală este poftit afară, că ei sunt privaţi. Inspectorii DJST nu pot intra într-un club privat, să îi intrebe pe antrenori de planul de lecţie etc., pentru că sunt privaţi. Mulţi nu sunt nici măcar calificaţi, ca antrenori sau instructori. În schimb cluburile private au dreptul să ceară sprijin de la DJST, pentru organizarea unor competiţii. Toată lumea face ce vrea şi cum vrea, bani să facă, ori asta nu este normal şi sănătos pentru viitorul sportului românesc.

Nu costă bani, să prevezi în lege, atribuţiile de mai sus, asfel încât, în orice moment, să ştii câte cluburi şi cu ce secţii sunt într-un judeţ, câţi antrenori sau instructori şi cu ce specializări, câte baze de tenis, handbal etc., sunt omologate sau nu, unde se practică un anumit sport şi după care program şi nişte norme prin care să controlezi modul de desfăşurare al antrenamentelor.

  1. O altă mare problemă a sportului românesc, o constituie imposibilitatea legării copilului de la ţară, de sportul de performanţă. Familiei îi este imposibil, să meargă zeci de kilometri pe zi, la cel mai apropiat club sportiv să îşi înscrie copilul la un sport. Asociaţiile Sportive Şcolare, sunt soluţia optimă, ca toţi copii să aibă posibilitatea practicării unui sport, în mod organizat, la ei în comună, acasă. Aceste asociaţii vor constitui principala bază de selecţie a sportului de performanţă, din care antrenorii de la CSM-uri sau alte cluburi să îi selecteze pe viitorii campioni. Dacă se prevede în lege, că primăriile să nu mai poată avea echipe de fotbal etc., atunci aceste Asociaţii Sportive Şcolare, vor avea asigurată şi o mare parte din finanţare pentru activitatea sportivă din partea primăriilor. Atunci când trec de juniori şi termină şcoala, sportivii de performanţă de la Asociaţiile Sportive Şcolare, pot merge spre CSM-uri, unde au toate condiţiile pentru a face performanţă la seniori. Dacă aceste Asociaţii vor funcţiona, atunci putem spera la renaşterea Daciadei. Este important să se asigure nişte burse sportivilor care fac performanţă, astfel încât ei să nu fie nevoiţi să renunţe la sport, pentru a se angaja.
  2. Se are în vedere ca la descentralizare, cluburile din subordinea MTS, CSM-urile şi CS-urile, să treacă în subordinea primăriilor. Cred că asta se poate numii sfârşitul sportului de înaltă performanţă. Nu poţi obliga toţi primarii să susţină sportul de performanţă, când ei au în spital, la pediatrie 4 copilaşi într-un pat. Există posibilitatea ca unii dintre ei să dezvolte aceste cluburi, dar şi dispartiţia cluburilor, în ale zone. Cum am spus şi la punctul II., alin.4., cred că primăriile nu trebuie să aibă în subordine cluburi sportive, pentru a asigura egalitatea de şanse între toate cluburile din municipiu, şi nu doar să îl finanţeze pe al lor. Nu poţi lăsa pregătirea sportivilor de performanţă, în mâna unui primar, care nu are bani de nimic sau are conturile blocate. Să auzim, că un club nu a participat la campionatul naţional pentru că nu a avut primăria bani, iar acei sportivi să rateze tot în acel an.

Avem nevoie pentru sportul românesc, de un M.T.S. suplu, fără bazele şi centrele de agrement nerentabile cu personalul aferent. CSM-urile şi CS-urile trebuie să rămână, pentru a putea aspira, tot ce este de valoare din sportul judeţean, pentru a le asigura condiţiile optime de pregătire, necesare înaltei performanţe. CSM-urile şi CS-urile sunt membre cu drept de vot ale Federaţiilor Sportive Naţionale, iar în activitatea lor trebuie să conlucreze cu COSR, Ministerul Educaţiei, autorităţi locale, alte instituţii etc., pentru dezvoltarea sportului românesc. Trebuie să existe o piramidă, MTS nu trebuie să lase sportul de performanţă în mâna primarilor, pentru că nu toţi sunt la fel, iar sportul de performanţă are nevoie de condiţii unitare şi de linişte.

  1. O altă problemă o constituie lipsa promovării sportului în rândul populaţiei. Mergi pe stradă sau prin şcoli şi nu vezi nimic legat de sport, care să te atragă. Cred că autorităţile şi directorii de şcoli ar trebui să îi promoveze pe cei care au performanţe sportive, în scopul de a îi determina şi pe ceilalţi să facă sport. Există situaţii în care nu se ştie că elevul X este campion european, pentru că sportul lui, nu face parte din categoria celor puţine, care apar la televizor. Asta nu este normal. Primăria, şcoala trebuie să facă publice aceste persoane care au obţinut performanţe, pentru ca toţi să vadă că unul dintre ei a reuşit, că se poate. Asta nu costă bani, iar beneficiile sunt imense. Sportivii care au făcut performanţă trebuie să fie cunoscuţi, daţi exemplu şi integraţi în sistem, pentru asigurarea continuităţii. Ei trebuie să treacă natural în banca antrenorilor.

Probleme sunt multe în sportul românesc şi dacă cei care doresc cu adevărat binele sportului românesc, se vor strânge unul lângă altul, pentru că numai unirea dă puterea, atunci sunt sigur că sportul românesc se va ridica…

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *