MEGA BOMBĂ! Nume mari în dosarul „ȘPĂGI PENTRU LEGI” instrumentat de procurorii DNA: Traian Băsescu, Adriean Videanu, Ilie Sârbu, Emil Boc, Mircea Geoana, Gheorghe Bunea Stancu, Vasile Pușcaș, Gheorghe Pogea…

Foarte interesant și complex dosarul în care miliardarul de carton Ioan Niculae este implicat alături de nume mari din politică. ”Secretul” său era simplu – cumpăra demnitari pentru acte normative pe gustul său și avea câștigul garantat pentru business-ul lui falimentar. Procurorii DNA au deslușit ițele unei mari afaceri post-decembriste: ȘPĂGI contra acte normative guvernamentale (Hotărâri de guvern, Ordonanțe simple, Ordonanțe de urgență, ordine de ministru… etc). În circuitul descris de procurori apar oameni ca Adriean Videanu, Ilie Sârbu, Emil Boc, Mircea Geoana, Gheorghe Bunea Stancu, Vasile Pușcaș, Gheorghe Pogea… Apar însă pomeniți dar fără o descriere mai amănunțită și numele lui Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiției și actual candidat al PNL la Primăria Capitalei și al discretului europarlamentar PSD Victor Boștinaru (responsabil potrivit anchetatorilor cu deschiderea unor uși pe la Bruxelles).

Procurorii DNA au documentat faptul că Ioan Niculae controla în perioada 2008 – 2009, circa 90% din producţia internă de îngrăşăminte. Cu toate că beneficia de facilităţi care îi permiteau să scadă costurile de producţie (a se vedea gazul ieftin), produsele finite – îngrăşămintele aveau preţuri suficient de mari încât să nu fie competitive în raport de alţi producători internaţionali. Din aceste considerente, la nivelul anilor 2008 – 2009, combinatele din cadrul Grupului INTERAGRO acumulaseră în stoc, o cantitate foarte mare de îngrăşăminte pentru care se căuta o piaţă de desfacere la preţuri care să asigure şi obţinerea de profit.

În acest context susțin anchetatorii, Ioan Niculae pune la cale un plan infracţional prin care, prin influenţarea decidenţilor politici şi guvernamentali, să obţină facilităţi de la statul român astfel încât să poată vinde cantitatea de îngrăşăminte pe care o avea în stoc şi totodată pentru a obţine profit. Acesta urmărea să determine aprobarea unei Hotărâri de Guvern – HG, prin care fermierii, agricultorii români care avea culturi, să primească de la statul român bonuri valorice pentru achiziţia de îngrăşăminte din producţia internă controlată de INTERAGRO.

Practic, într-o formă indirectă, statul român îi asigura lui Ioan Niculae achiziţionarea întregii producţii la preţul stabilit de omul de afaceri, care îşi rezolva astfel problema vânzării produselor sale care nu erau tocmai competitive şi se alegea şi cu un profit substanţial, eliminându-se totodată şi probleme legate de concurenţă. Efortul bugetar de la acel moment era de circa 600 milioane euro, care urmau să ajungă în buzunarele lui Ioan Niculae.

Problema cunoscută de toată lumea încă de la acel moment era că UE prin Comisia Europeană consideră că asemenea ajutoare de stat nu pot fi acordate deoarece încalcă politicile UE în domeniul concurenţei neloiale şi ar fi atras procedura de infringement pe această temă.

Deşi nu s-a stabilit cu certitudine momentul când Ioan Niculae a pus la cale planul privind „forţarea” emiterii unei Hotărâri de Guvern care să acorde facilităţi la achiziţia de îngrăşăminte din producţia internă care i-ar fi profitat exclusiv, se poate presupune că această idee a apărut în toamna – iarna anilor 2008 – 2009, pe fondul campaniei electorale pentru parlamentare, perioadă în care, oricum Ioan Niculae se afla în contact cu decidenţi politici.

Cert este că în ianuarie 2009 mai arată cei de la DNA, doi miniştri din Guvernul proaspăt instalat, Adrian Videanu, ministru al Economiei şi Ilie Sârbu, ministru al Agriculturii, fac declaraţii în sensul că susţin şi fac demersuri pentru aprobarea unui act normativ prin care să fie acordate facilităţi fiscale la achiziţia de îngrăşăminte din producţia internă.

În paralel cu declaraţiile amintiţilor miniştri, se realizează o adevărată„presiune publică” din partea sindicatelor de profil (gen Achile Duţu – controlate sau plătite tot de Ioan Niculae) şi a autorităţilor judeţene doar din judeţele unde se aflau amplasate combinatele chimice controlate de Ioan Niculae (prefect Teleorman, prefect Slobozia, etc.), în vederea elaborării cât mai grabnice a unui asemenea act normativ – Hotărâre de Guvern (HG).

Se dorea elaborarea respectivului act normativ întrucât dacă nu intra în vigoare până la 01.04.2009 nu mai putea fi elaborat, conform normativelor UE.

Astfel la începutul lunii februarie 2009, secretarul de stat Claudiu Constantin Stafie de la Ministerul Economiei condus de ministrul Adrian Videanu, trimite o adresă către Ministerul Agriculturii prin care solicită „analizarea posibilităţii urgentării elaborării actului normativ privind finanţarea de la buget a cumpărării de îngrăşăminte chimice pentru campaniile agricole”.

Răspunsul vine de la secretarul de stat Marian Hoinaru de la Ministerul Agriculturii îi răspunde secretarului de stat STAFIE că suma de 598 mil euro, pentru asemenea facilităţi fiscale nu era prevăzută în buget şi un asemenea proiect nu poate fi elaborat decât pentru cel mult 250 milioane euro;

Departamentul Afacerilor Europene a transmis o notă din care reiese că în forma actuală Proiectul de Hotărâre de Guvern nu poate fi promovat întrucât nu corespunde formelor de sprijin notificate la Comisia Europenă … dar se caută soluţii pentru rezolvarea acestei soluţii.

De altfel procurorii DNA au documentat și faptul că secretarul de stat Marian Hoinaru a şi fost abordat de Ioan Niculae care a încercat să îl capaciteze, însă nu a reuşit. Din ceea ce le-a relatat procurorilor Marian Hoinaru rezultă că Ioan Niculae l-a „invitat” la sediul INTERAGRO, prin intermediul lui Mircea Toader, deputat şi lider de grup parlamentar, tocmai pentru a discuta problematica „subvenţiilor pentru îngrăşăminte”. Cu această ocazie, Ioan Niculae i-a relatat că acest subiect a fost discutat de el cu miniştrii Ilie Sârbu și Adriean Videanu. Potrivit anchetatorilor secretarul de stat ar fi perceput această întâlnire ca o modalitate a lui Niculae de a afla care este stadiul elaborării unui asemenea act normativ, dând impresia că verifică activitatea ministrului Sârbu, deşi se pare că Hoinaru nu avea cunoştinţă de natura înţelegerii dintre omul de afaceri şi ministru.

Între timp, sindicatul de la AZOMUREŞ şi prefectul de Mureş atrag atenţia că promovarea unui asemenea proiect de HG ar favoriza INTERAGRO în defavoarea AZOMUREŞ (producător intern care îi scăpase lui Niculae).

Numai că în toată această perioadă, Ioan Niculae a apelat la „serviciile de influenţă” ale lui Said Baaklini (căruia i-ar fi promis 2.000.000 euro) şi Dorin Cocoș (căruia i-a promis 1.000.000 euro), pentru a influenţa decizionalii din Guvernul României să accepte să promoveze HG prin care se acordă facilităţi fiscale pentru îngrăşăminte. Ar fi fost vorba de Ilie Sârbu, Liviu Harbuz și Vasile Pușcas.

Decis să facă rost de bani Ioan Niculae ar fi ajuns până la Cotroceni. Potrivit documentelor de la dosar ar exista interceptări telefonice din care rezultă că omul de afaceri Ioan Niculae ar mai fi discutat şi cu alte persoane, inclusiv demnitari, despre problematica actului normativ privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte, fiind folosite titulaturi generice ca „preşedintele”, afirmaţie care ar putea să conducă către preşedintele României la acel moment, Traian Băsescu, despre care Ioan Niculae afirmă că ar fi la curent cu „problema” lui şi care a promis că se va adopta respectivul act normativ chiar dacă asta ar însemna să se exercite presiuni asupra ministrului Ilie Sârbu.

De asemenea, există numeroase convorbiri telefonice din care rezultă că Ioan Niculae i-a solicitat sprijinul lui Gheorghe Bunea Stancu, la acel moment preşedinte organizaţiei judeţene Brăila şi vicepreşedinte PSD, apropiat al preşedintelui PSD de la acel moment, Mircea Geoană, pentru a-l influenţa pe ministrul Ilie Sârbu să accepte să promoveze proiectul de HG pentru că fără semnătura sa proiectul de act normativ nu pitea exista.

În timp Ioan Niculae ar fi devenit tot mai agresiv pe măsură ce observa că eforturile lui sunt fără succes și avea un termen limită până la acer putea să scape de stocurile de îngrășaminte. La dosar ar exista mai multe convorbiri între Ioan Niculae şi Gheorghe Bunea Stancu cu privire la influenţarea lui Ilie Sârbu pentru a accepta să iniţieze proiectul de HG într-un limbaf foarte dur, iar liderul PSD susține că va apela la Geoană pentru a face presiuni pe Ilie Sârbu.

În aceste discuții Ioan Niculae se lăuda că ar fi ”rezolvat” la PDL și la Cotroceni și că se lovește încă de obstacole la PSD și  ”că dacă actul normativ nu este promovat în maxim o săptămână, nu va mai putea fi adoptat.”, se mai susține în referatul procurorilor DNA.

Și surpriză!!! La nici o săptămână, aşa cum impusese Ioan Niculae, la nivelul Ministerului Agriculturii se accelerează procedura de promovare a proiectului de HG pentru subvenţii la îngrăşăminte.

Cu toate acestea potrivit procurorilor, în interiorul Ministerului Agriculturii, mai mulţi funcţionari s-au opus şi astfel a fost întocmită o notă extrem de explicită cu privire la consecinţele negative, chiar dezastruoase pentru România în cazul în care un asemenea act normativ pentru acordarea de subvenţii pentru îngrăşăminte, ar fi fost promovat.

„consecinţe directe: acţionarea în instanţă a României de către CE şi posibil alte state membre UE, având ca rezultat recuperarea de la producătorii agricoli a sumelor acordate ilegal pentru achiziţionarea de îngrăşăminte” (n.a. – efectiv agricultorilor li se luau banii înapoi de stat dar Ioan Niculae rămânea cu producţia de peste jumătate de miliard de euro vândută !!!)

consecinţe indirecte – vor fi afectate:

Deblocarea fondurilor UE pentru programul SAPARD (peste 112 milioane euro)

Reducerea penalizărilor a fi aplicate RO pentru întârzierile şi neconformităţile în derularea plăţilor directe (SAPS) – 28 milioane euro;

Creşterea nivelului de finanţare de la bugetul naţional al Plăţilor Naţionale Directe Complementare (CNDP)

Prelungirea perioadei de tranziţie pentru laptele materie primă, etc.

Alte subiecte de interes care sunt în dezbatere la nivel comunitar”, se spune în nota internă semnată de mai mulți funcționari de rang înalt din Ministerul Agriculturii.

Cu toate aceste explicații și semnale de alarmă, ministrul Agriculturii a semnat proiectul de HG prin care se acordau subvenţii la îngrăşăminte şi l-a trimis pe fluxul administrativ, în vederea semnăriii şi de către celelalte ministere cu atribuţii în avizare, urmând ca în funcţie de aceste avize pozitive să fie adoptat în şţedinţă de Guvern. Primul minister la care a fost trimis documentul a fost cel al Finanţelor Publice, unde însă, secretarul de stat Gherghina, l-a retrimis la Ministerul Agriculturii, invocând datele comunicate de reprezentanţii României la Comisia Europenă.

După avizare, proiectul ar fi trebuit semnat de ministrul finanţelor publice – Pogea Gheorghe, ministrul economiei – Videanu Adrian, ministrul departamentului pentru afaceri europene – Puşcaş Vasile şi ministrul justiţiei – Predoiu Cătălin, se mai spune în documentul citat.

Numai că din interceptările anchetatorior reiese că Ioan Niculae acționa și la Bruxelles. Iată o mică dovadă:

În ziua de 19.02.2009 Niculae a fost contactat de Daid Baaklini și au discutat despre „subvenţiilor pentru îngrăşăminte”, patronul INTERAGRO având cunoştinţă despre răspunsul de la Bruxelles, de la Comisia Europeană, în sensul că o asemenea „subvenţie” este considerată ca fiind „ajutor de stat” şi astfel este ilegală. Ioan Niculae îi cere lui Said Baaklini să treacă pe la el să îi arate un document în sensul că „subvenţia” este „ajutor de stat” şi îi sugerează numele unei funcţionare de la Bruxelles care asigura asistenţă unui demnitar român şi care ar putea fi „capacitată” în sensul acceptării unei soluţii care să îi convină lui Ioan Niculae.
SB: Cum stai cu leii?
IN: Nu stau bine, fi-r-ar mă-sa a dracu’!
SB: Nici azi?
IN: Nu e nici astăzi şi am de plătit un cec. îmi vine un cec peste mine, săptămâna viitoare, marţi am cecul băgat, de 12 milioane. I-am luat pe ăştia ai mei toţi.
SB: Am înţeles. Eu vreau un milion două sute.
IN: Nu am banii Said. Vino pe la mine să-ţi arăt ce am primit de la Bruxelles. Am primit de la ăla, de la Boştinaru de la Bruxelles, deci hotărârea aia de Guvern nu e ajutor de stat. Deci ei pot s-o dea oricând.
SB: Am înţeles. Unde, a venit la tine direct?
IN: Da. Eu ţi-am spus că am vorbit cu ăla direct acolo. Dacă vrei, ţi-o dau pe mail. Unde eşti, la birou?
SB: La birou.
IN: Ţi-o dau acuma, da?
SB: Bine.
IN: Vezi că este de la Uniunea Europeană, Simona Trancanu, este femeia care se ocupă de la Victor Boştinaru, este omul nostru acolo. Uită-te la punctul doi să vezi ce scrie acolo.
SB: OK.
IN: Bine.

Omul de afaceri Ioan Niculae i-a cerut fostului preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Brăila să apeleze la ajutorul lui Mircea Geoană, preşedintele PSD şi al Senatului la acel moment, pentru a interveni în problema sprijinirii actului normativ privind acordarea de subvenţii la îngrăşăminte, se arată în rechizitoriul DNA.

„Faptul că cei doi inculpaţi au reprezentarea faptului că discută despre un subiect ilegal, că respectiva subvenţie la îngrăşăminte este una care va produce prejudicii României, este relevat de pasajul în care Gheorghe Bunea Stancu explică faptul că, în cazul blocării actualului proiect, se va găsi o altă variantă „mascată”, mai precis acordarea de subvenţii în domeniul industrial. Replica omului de afaceri este agresivă, nervoasă, acesta dorind cu orice preţ promovarea actului normativ în formula existentă la acel moment, care i-ar fi asigurat obţinerea de venituri de câteva sute de milioane de euro”, notează procurorii.

Astfel, în data de 8 martie 2009, Niculae şi Gheorghe Bunea Stancu au discutat despre acest aspect într-o convorbire telefonică, omul de afaceri fiind afectat că respectivul act normativ nu este adoptat şi îi solicită politicianului să intervină pentru a fi „remediată” situaţia.

„IN: Da, Stănele!

GBS: Deci treaba e în felul următor: Ăla, ai văzut şi tu, ştiam de ieri, dar nu te-am mai sunat ieri, că era la Floreasca, că am vorbit la Floreasca şi l-a operat de colecist pe vagabondul ăsta de Ilie Sârbu.

IN: Da?

….

GBS: Deci a avut o problemă. Şi nu l-am găsit pe Dan. O să vorbesc cu Puşcaş. în schimb, am vorbit cu Geoană. Acuma am închis cu el.

IN: Aşa.

GBS: Şi omul mi-a spus aşa: Ştie de ce şi cum. El este unul dintre susţinătorii cu ardoare al acestui program. A văzut cu ochii lui răspunsul de la Bruxelles, în care Bruxelles-ul nu i-a dat voie pe agricultură, că n-am avut îngheţ, că n-am avut nu ştiu ce (…) n-am avut şi nu e de acord, îl consideră ajutor de stat. Dar el mi-a spus că are o variantă pe industrie. Ai înţeles? Adică să stimuleze industria prin subvenţii şi subvenţiile să ajungă de fapt la agricultori, ştii? E o chestie mascată, cum ar veni. Ai înţeles?

IN: Nu ştie, băi, nimica, (…)! Deci varianta care e făcută vineri la Ministerul Agriculturii nu e pe industrie, e pe agricultură, pe ajutorul de stat pe agricultură, datorită crizei economice. O am eu făcută, dă-o-n….! Nu ştie. Dă-l în…!

GBS: Eu ţi-am spus ce mi-a spus el.

IN: Da, da. Vorbeşte poveşti! Vorbeşte după ureche, ce a declarat Sârbu acum vreo săptămână şi ceva.

GBS: Bun. Şi aia, varianta aia?

IN: Da. Sigur. Păi e făcută cu ei! E făcută împreună cu Ministerul Agriculturii, cu Ministerul Finanţelor, cu Ministerul Economiei.

GBS: Cu cine de la Ministerul Agriculturii ai făcut-o?

IN: Vasile Puşcaş, băi, a coordonat-o! Dacă vorbeşti cu el, îţi spune exact el ce s-a întâmplat.

GBS: Hai că închid acuma şi vorbesc cu Puşcaş.

IN: Vorbeşte cu Puşcaş! Şi zi-i… Ajutorul lui Puşcaş este… El a spus: Băi, până în 3 zile să-mi daţi documentul! Pentru că eu trebuie s-o bag, săptămâna viitoare să fie Hotărârea de Guvern, iar la Bruxelles pe 23 este Consiliul de Miniştri al Bruxelles-ului. Deci Geoană e pe dinafară de subiect. Vasile ştie exact. Noi am fost la el săptămâna asta şi ne-a ajutat omul, să ştii. Un om deosebit, Puşcaş!

GBS: Îl sun. Păi da’ pe Puşcaş îl ştiu şi eu.

IN: Un om deosebit, să ştii! Deosebit!

GBS: Deci îl sun pe Geoană înapoi şi-i spun să ia legătura cu Puşcaş.

IN: Da. Deci Puşcaş ştie foarte bine subiectul. Singura problemă este că, dacă nenorocitul ăsta e în spital, cele trei zile care a zis Puşcaş, deci până luni, cel târziu marţi…

GBS: Dar lasă, măi, ce? Dacă moare Ilie Sârbu… Are înlocuitor, are secretar de stat, care e problema?

(…)

IN: Ştie bine Puşcaş, măi. Dacă vorbeşti cu el, zi-i: Domnule Puşcaş, am înţeles nu numai faptul că ne-aţi ajutat. Chiar sunteţi iniţiatorul… domnule, haideţi, vă rog, faceţi pe dracu’ în patru să iasă asta săptămâna viitoare!

GBS: Nu. Lasă, că-i spun altceva! Că am vorbit cu Geoană şi vrea să ne ajute neapărat. Şi asta e realitatea. Că Geoană a zis: Băi…

IN: Au fost oamenii mei la el, după aia i-a trimis el… El a aranjat întâlnirea de vineri, de la Ministerul Agriculturii, cu Finanţele şi cu ăilalţii… La el s-au dus înapoi materialele după ce le-au lucrat ăştia. A dat o femeie de la el foarte bună acolo, de-a fost prezentă. Deci ştie bine problema Puşcaş. El a spus: Băi, ăsta n-a făcut nimica! Că ăsta trebuia să susţină de acum două luni de zile. N-a făcut nimic nenorocitul ăsta de Sârbu!

GBS: Hai că vedem ce facem! Şi o să-l sun pe Geoană înapoi.

IN: Sună-l, măi, pe Geoană şi spune-i: Băi, roagă-l pe Vasile Puşcaş!

GBS: Da.

IN: Şi nu pe Vasile. Trebuie el, Geoană, să dea dispoziţie (…): Băi, în trei zile v-a zis Puşcaş să pregătiţi materialele, pregătiţi-le! Nu le plimbaţi iar două luni de zile, cum aţi făcut-o până acuma!

GBS: Nu, măi. îmi trebuie de la Puşcaş şi Puşcaş să-i spună unde e cheia. Am înţeles.

IN: Da, da.

GBS: Bine. Hai că văd!”

În urma unor dialoguri telefonice, Niculae este informat de Stancu despre faptul că a discutat situaţia critică cu ministrul Vasile Puşcaş care, pe lângă aprecierile de natură tehnică cu privire la ajutorul de stat, i-ar fi precizat că blocajul în adoptarea proiectului de HG este generat de ministrul Ilie Sârbu, care ar putea să facă o documentaţie care să fie agreată la Bruxelles.

De asemenea, inculpatul Gheorghe Bunea Stancu îi promite omului de afaceri că va discuta cu Mircea Geoană pentru a pune presiune asupra lui Ilie Sârbu în vederea deblocării proiectului de act normativ, se mai arată în rechizitoriu.

„IN: Da, Stănel!

GBS: Deci am vorbit din nou cu Vasile, cu Puşcaş, că totuşi încerc să vin la Bucureşti, să văd cum dracu’ fac să vin. El îmi spune, deci eu i-am pus întrebări, că ştiu cum să pun întrebările. Indiferent de unde este sursa, politica agrară este politică europeană, ajutorul de stat este politică europeană şi nu se pot da bani nu cu informarea, ci cu aprobarea Consiliului Europei. Noua Comisie, atenţie, a Consiliului, şi el mi-a zis aşa, deci nu e nicio chestie, a zis: domnule preşedinte, mingea este la Sârbu. Şi am făcut un comentariu vizavi de personajul Sârbu. L-am mai făcut dimineaţă mai uşor şi a doua oară l-am făcut din nou. Şi este de aceeaşi părere cu mine. Înţelegi? Şi am făcut o greşeală. Am luat-o, că unul dintre proşti am fost eu, de ce să nu recunosc? Că doar dacă sunt dobitoc, sunt dobitoc, ce să mai! Şi el mi-a zis, eu spuneam, zic dacă era un Steriu, dacă era un altul de o altă vârstă, cu siguranţă că înţelegea mult mai bine ceea ce înseamnă politică europeană în agricultură. Ăsta nici nu înţelege, domne! Popa ăsta este un tâmpit! O să am o discuţie cu Geoană pe tema asta! Şi o să vezi că o să-l fac zob, o să apară şi-n ziare (neinteligibil). Deci în concluzie, el merge pe drumul lui, trebuie împuns Sârbu ca să facă o documentaţie care să susţină, să se bată pentru ţară, chiar aşa să…

IN: Corect, aşa este.

GBS: Da.

IN: Dar documentaţia trebuie să se facă la Ministerul Agriculturii, ce-ţi spuneam eu ţie. Dacă ăia n-o fac…

GBS: Până după amiază îl înţep mai tare pe Geoană, îl rog eu la sentiment, că am eu alte treburi cu el.

IN: Bine, bine.”

Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Ioan Niculae, administrator al SC Interagro SA şi SC Intervitt SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani.

În acelaşi dosar, Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al CJ Brăila, este acuzat de săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Conform DNA, în perioada ianuarie – martie 2009, patronul grupului SC Interagro SA, Ioan Niculae, a iniţiat şi desfăşurat activităţi de corupere, prin intermediul lui Bunea Stancu, a suspectului Said Baaklini şi a unei alte persoane, a unor funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o hotărâre de guvern prin care să fie acordate facilităţi fiscale privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, scrie agerpres.ro.

Acest lucru ar fi adus un beneficiu direct firmei Interagro de circa 600.000.000 euro, reprezentat de vânzarea îngrăşămintelor chimice din stocurile existente sau ce urmau a fi produse.

sursa: stiripesurse.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *