Editorial Ionel Gerea: Despre situaţia arbitrajului vâlcean la acest moment

Interviul  incendiar pe care l-a acordat zilele trecute finanţatorul echipei CS Cavalerul Trac, Robert Dican, Televiziunii Etalon (pentru emisiunea Sport Plus) nu a rămas fără reactive. Dican a vorbit fără menajamente, aşa cum face de obicei, despre practicile încă existente la unii arbitri vâlceni (“Vă spun cu certitudine că sunt şi azi arbitri vâlceni care iau bani”) dar şi despre sistemul perfectibil din fotbalul vâlcean (“Trebuia ca din sezonul trecut Superliga să aibă 12 echipe, pentru că s-a demonstrat că au fost echipe care au făcut figurație. Nu e posibil ca în 30 de etape să strângi doar două puncte”).

Robert Dican a afirmat că, din punctul său de vedere Alin Olaru a fost arbitrul de casă, în sezonul trecut, al echipei CS Şirineasa. Pe lângă faptul că acxesta este arogant  şi plin de el în relaţiile cu oficialii echipelor şi cu jucătorii în teren. Ca o opinie personală spun că sunt arbitri vâlceni care se cred “Dumnezeu” pe teren, are o aroganţă şi o infatuare greu de înţeles. De la expresii pe care le foloseşte un arbitrui cu prestanţă pe teren, de departe cel mai valoros arbitru vâlcean al momentului, Adrian Comănescu (“Poftim, domnule, vă rog să repuneţi mingea!”) sau (“Vă rog să vă calmaţi, domnule, eu sunt arbitru şi eu decid…”), până la expresii de genul “Hai, hai, nu mai sta pe jos” sau “Dacă mai comentezi te trimit în tribună” e cale lungă.

Haideţi să facem o scurtă trecere în revistă a arbitrajului vâlcean al momentului. De departe, cel mai valoros “fluieraş” al momentului rămâne Adrian Comănescu. Aflat în lotul de elită din fotbalul românesc, Adi Comănescu a demonstrat că poţi face treabă şi fără a deschide anumite uşi cu capul, fără a face mătănii sau a te “fofila” în faţa celor ce decid acum în arbitrajul autohton.  La fel şi arbitrul asistent Florin Păunescu, un arbitru care tace şi face. Şi face lucruri frumoase, fără tam-tam, cu modestie şi bună credinţă.

Dacă ne uităm la lista oficială afişată pe siteul Comisiei Centrale a Arbitrilor, vedem  clar că arbitri de Liga a 2-a din Vâlcea sunt doi: Cătălin Buşi şi Iuliana Demetrescu (ultima fiind şi arbitru FIFA). Cătălin Buşi, un băiat cu mult bun simţ şi personalitate,  ţine partea colegilor săi (şi asta e de înţeles), iar Iulia Demetrescu are tot timpul în faţă pentru a confirma şi pe plan international, lucru ce pare realizabil. Asistenţi, oficiali, la Liga a 2-a, din Vâlcea, sunt Alex. Mihăilă, Marian Truţă şi un băiat cu tupeu maxim, Marius Badea. Acesta este cel ce a avut tupeul să-l pună “la colţ” pe un (fost) primar: “Domnule primar, vedeţi că noi nu venim la dvs să vă spunem ce să faceţi la primărie!”). În condiţiile în care acesta îi ruga pe arbitri, pe un ton cât se poate de civilizat, să fie mai atenţi.

După care urmează un mare gol. Aici intervine Comisia Judeţăeană de arbitri, instituţie care promovează, uneori fără o bază reală, unii aşa zişi arbitri. Nu mai vreau să dau nume, pentru că se ştiu. Pe principiul deja “uzat”, “nu avem arbitri”, forul condus de Ion Tudorică a desconsiderat, sezonul trecut, regulamentul. A mai fost şi scuza de genul “am omis acest detaliu”. Spre exemplu, după un meci la care cei de la Minerul Ocnele Mari au avut nemulţumiri faţă de arbitrajul lui Alin Olaru se pare că acesta urma să fie suspendat. Stupoare, însă, pentru că nu erau arbitri, Olaru a porimit meci etapa următoare!

De asemenea, un alt arbitru ar fi primit notă care l-ar fi trimis la reţinerea de la delegări (chiar observatorul a făcut această informative). De acest lucru nu s-a ţinut cont, astfel că, normal, pe aceeaşi premiză, “nu avem arbitri”, CJA i-a dat meci arbitrului respective etapa următoare. De asemenea, există suspiciuni şi în privinţa anunţării de către CJ Arbitri către CCA a arbitrilor de lot care sunt suspendaţi pe plan local. Sunt voci care spun că CJ Arbitri “merge închis”, îi reţine de la delegări o etapă (un week-ewnd) pe cei care greşesc şi nu mai pot fi “acoperiţi”, dar reţinerea aceasta nu o comunică la CCA, astfel că arbitri respective “se scot” şi primesc delegări pe plan national.

Un alt aspect este cel legat de faptul că, iată, Comisia Judeţeană de arbitri şi-a făcut o obişnuinţă din  a se plânge că nu are arbitri. Pe siteul AJF-ului se vede clar că numai puţin de 45 de arbitri (e adevărat, aflaţi la început de drum în această meserie, nu au primit nicio delegare la Superligă). S-a spus că nu se putea. Ba da! Gândiţi-vă că ar fi fost meciuri ca AS Chimia – CS Creţeni la care sar fi putut fi delegate un tânăr arbitru despre care comisia ştia că e “destupat” şi are perspective pentru a fi un bun arbitru. Şi exemplele de meciuri de acest gen, mai ales pe final de campionat, ar putea continua. Dar în condiţiile în care Dobrică are 30 de meciuri arbitrate la Superligă sezonul trecut, iar Croitoru Mihai are doar un meci, despre ce vorbim?! Sunt arbitri tineri despre care am auzit cuvinte frumoase. Unul ar fi Cladoveanu, pe care l-am văzut şi eu la un meci. Sau un arbitru care are o pregătire, e inginer, Bogdan Chiţu. Cum să mai avanseze acesta când e “săpat” de rechini”?! Chiţu a avut sezonul trecut 10 meciuri conduse la centru, toate la juniori. Poate cei doi ar fi putut primi un meci ca cel de care vorbeam mai sus. Surprinzător, un arbitru de lot, Alin Croitoru nu a avut niciun meci de Superligă arbitrat sezonul trecut! În schimb, de exemplu, Mihai iulian a avut 17 sau Alin Olaru, 19!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *