GUVERNUL TEHNOCRAT se pregătește să DESFIINȚEZE toate BATALIOANELE de POMPIERI din ROMÂNIA! Din 12 GRUPURI de INTERVENȚIE, în acte mai rămâne doar o SUBUNITATE

Ministerul Afacerilor Interne vrea să modifice Regulamentul de organizare și funcționare și organigrama Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, precum și principiile de organizare, funcționare și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste.

Proiectul de hotărâre de guvern prin care pot fi operate aceste modificări a fost postat luna trecută pe site-ul MAI, însă nu la vedere, așa cum ar fi fost firesc, ci într-un loc dosit. Adică, în subsolul paginii dedicate „transparenței decizionale”, după inițiativele legislative publicate în martie 2015. De ce această secretomanie? Și ce încearcă să ascundă MAI?

Din 12 Grupuri de Intervenție, în acte mai rămâne doar o subunitate 

Ȋn prezent, activitatea Inspectoratului General și a Inspectoratelor Judetene pentru Situații de Urgență este reglementată de HG 1490/2004 și HG 1492/2004. Ȋn 2004, prin unirea Pompierilor cu Protecția Civilă, Batalioanele de Pompieri, care funcționează în București și în județele Bihor și Constanța încă din anul 1992, și-au schimbat denumirea în Grupuri de Intervenție, păstrându-se însă organizarea și atribuțiile acestora. Ȋn prezent, în București există șase Grupuri de Intervenție (batalioane), în județul Bihor sunt trei Grupuri, iar în județul Constanța, alte trei Grupuri de Intervenție.

La punctul 5 din actualul proiect de hotărâre de guvern  se stipulează că „subunitatea de intervenție de nivel grup se prevede la Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București-Ilfov”. Din 12 batalioane de pompieri, pe hârtie rămâne doar o subunitate, în Capitală. Celelalte, inclusiv Grupurile de Intervenție din Bihor și Constanța dispar astfel din schemă, prin omisiune.

Fiecare Grup de Intervenție e constituit din circa 500 de militari. Toate Grupurile au ierarhie de comandă proprie și atribuții clare (stabilite prin Ordinele Inspectorului General al IGSU nr. 1144 și 1146/2008) și sunt reprezentate distinct în organigramele Inspectoratelor Județene.

Eliminarea Grupurilor de Intervenție va duce la desființarea unor posturi. Astfel, numărul de funcții va scădea în domeniul operativ, acolo unde există pompieri care sting incendii și salvează vieți, și va crește, în schimb, în structura centrală, printre cei care se ocupă de chestiuni birocratice. 

Desființarea acestor Grupuri de Intervenție va avea însă, ca efect imediat, și creșterea haosului din sistem, pentru că un singur om va fi nevoit să preia comanda unui număr mult mai mare de puncte de intervenție. Iar asta în condițiile în care foarte mulți dintre oamenii cu pregătire și cu experiență se grăbesc să iasă la pensie, și din cauza nemulțumirilor deja existente. Să nu uităm că IGSU este condus acum de un jandarm, iar în fruntea Departamentul pentru Situații de Urgență, care coordonează și IGSU, se află un medic.

Sistemul de urgență este compus din 28.000 de militari. Iar noul proiect urmărește  concentrarea puterii decizionale în sediul central al IGSU. Odată cu desființarea batalionelor de pompieri din provincie, aparatul propriu al IGSU – sediu central se va extinde, prin înființarea a 4 noi direcții: Serviciul Comunicații se transformă în Direcția Comunicații și Tehnologia Informației, Serviciul Control se transformă în Direcția Control și Verificări Interne, Biroul Informare și Relații Publice se transformă în Serviciu, iar Compartimentul Unitatea de Implementare Proiecte se transformă în Direcția Proiecte cu Finanțare Externă.

Pregătirea pompierilor, la comun cu educația preventivă a populației 

Nu doar batalionele de pompieri din Bihor și Constanța sunt desființate prin proiectul de hotărâre de guvern, ci și prevenirea, ca structură de sine stătătoare.

Ȋn prezent, IGSU funcționează sub comanda unui Inspector General și a doi adjuncți (un prim adjunct și un adjunct). Fiecare dintre utimii doi coordonează câte una din principalele linii de muncă: Intervenția în situații de urgență, respectiv Prevenirea situațiilor de urgență. Sunt două domenii distincte, care trebuie să fie conduse de doi specialiști, fiecare fiind profesionist în activitatea sa.  

Conform noii organigrame, prim adjunctul devine un „face tot” și capătă puteri depline, coordonând și Intervenția, dar și Prevenirea, în vreme ce funcția adjunctului capătă un rol mai degrabă decorativ.

 

Comasate vor fi și „pregătirea personalului propriu al IGSU” cu „pregătirea populației privind comportarea în situații de urgență”, deși și aceste domenii sunt total diferite. Categoric, nu pot fi amestecate sau confundate pregătirea populației în caz de dezastre cu pregătirea pompierilor profesioniști, a paramedicilor, a scafandrilor și pirotehniștilor. De altfel, în organizarea actuală a IGSU, Inspecția de Prevenire cuprinde două direcții distincte: Serviciul Prevenire și Serviciul Protecție, Pregătire și Educație Preventivă a Populației.

Cei care vor să „revoluționeze” IGSU prevăd, în proiectul lor, desființarea ultimului serviciu, inventând, la schimb, o direcție nouă: „Direcția Pregătire pentru Intervenție și Reziliența Comunităților”.

Cine a făcut acest proiect și cine l-a tradus? 

Conform Dicționarului Explicativ al limbii române (DEX), reziliența este o „proprietate a unui metal sau aliaj de a rezista la șocuri”. Cum ar putea o comunitate să aibă „reziliență”?  Ȋn limba engleză însă, „resilient” înseamnă „adaptabil”.

Ȋn proiectul care numără doar trei pagini, acest cuvânt nu este unicul importat dintr-o altă limbă. Despre singura subunitate de intervenție care va rămâne din cele 12 batalioane de pompieri, ni se spune că ea „își desfășoară activitatea într-un areal stabilit și aprobat de către inspectorul șef, denumit zonă de responsabilitate”. Conform DEX, areal este „aria specifică de răspândire a unei specii, a unei clase de plante sau animale”. Ȋn limba engleză, area înseamnă „arie, suprafață, domeniu”.

Probabil că cel ce a redactat acest proiect legislativ a avut aceeași sursă de inspirație ca și procurorii Parchetului General care explicau, într-un rechizitoriu, că în Colectiv nu a fost „arson”. Cuvânt ce nu există în limba română, dar care, în engleză, înseamnă „incendiere” (cu intenție). 

Indiferent de originea sursei de inspirație, cert este că inițiatorul acestor importante modificări ce vor fi aduse în structura IGSU nu a simțit nevoia să se consulte și cu specialiștii români din sistemul gestionarii situațiilor de urgență. Și nici nu a comunicat intențiile sale Inspectoratelor Județene, „palmând” proiectul pe site-ul MAI, în speranța că el va fi descoperit abia atunci când lucrurile vor fi deja bătute în cuie, prin hotărâre de guvern.

Cine și în ce scop dorește bulversarea totală a IGSU și a unui sistem care și-a dovedit deja eficiența și a salvat, de-a lungul timpului, milioane de vieți?

sursa: ACTIVENEWS.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *