ROMSILVA intră cu DRUJBELE în PARCURILE NAȚIONALE din ROMÂNIA. 500.000 de mc de lemn se EXPLOATEAZĂ în fiecare an din PĂDURILE din județul Caraș-Severin

”Înainte de orice, Parcurile Naționale oferă un model pe care noi suntem pe cale să-l pierdem, așa cum ne pierdem eroii în care am crezut, așa cum ne pierdem toate modelele în viață pe care le avem, care se modifică. Acum pierdem educația, ne pierdem sistemul sanitar, ceea ce înseamnă sau ce a însemnat de fapt România.”

Dr. Adrian Iurkiewicz despre pierderea parcurilor naționale

500.000 de mc de lemn se exploatează în fiecare an din pădurile din județul Caraș-Severin. În Caraș-Severin se găsesc două Parcuri Naționale: Cheile Nerei și Semenic.

defrisare

”Eu nu-mi aduc aminte dacă au fost una sau două ședințe în care să n-avem parte de presiuni, de invitați care să ne spună tot timpul că efectuăm atacuri la siguranța economică a României, că nu ne pasă de comunitățile locale și așa mai departe”, mărturisește Adrian Iurkiewicz, dr. hidrogeolog, de la Universitatea București, într-o înregistrare video făcută de Gabriel Păun, de la Agent Green.

Adrian Iurkiewicz a fost membru al Consiliului Științific al Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, postură din care vorbește despre presiunile la care sunt supuși specialiștii din aceste consilii, atunci când poziția lor ”deranjează” interesele drujbașilor de la Romsilva.

”Aici sunt două aspecte. Consiliul Științific are o bază legală și atunci prezența în Consiliul Științific conferă, să spunem, nu mă refer la drepturi, o oarecare poziție în discuție și atunci, din acest punct de vedere, poziția autorităților, administrația, RNP-ul ș.a.m.d., trebuie să țină cont de părerile Consiliului Științific, dar pe de altă parte există o presiune constantă.”, spune Adrian Iurkiewicz, care mai arată însă că rezistența specialiștilor din aceste consilii este din ce în ce mai firavă. ”Consiliile Științifice, acolo unde au fost puse pe baze solide și unde componența lor este formată din oameni responsabili, sunt o mare piedică. Sunt o mare piedică cu siguranță, dar nu sunt o mare piedică în fața distrugerii, dar care distrugere, cum să spun, te înconjoară din toate părțile. Cum să spun, este greu de rezistat. E ca și cum ai spune: ”Am o casă, mă înconjur cu zid înalt și am scăpat”. Nu. În măsura în care drumurile sunt stricate, în măsura în care apa e viciată, în măsura în care tot ce se întâmplă în jur e ”mai urât mirositor”, rezistența unui Consiliu Științific al unui Parc Național, este din ce în ce mai slabă și nu știu cum se va putea face față.”

În privința tăierilor abuzive, specialistul este cât se poate de ferm: ”Atentează la securitatea României practic. Din punctul meu de vedere este un atentat la sănătatea și securitatea statului. Distrugerea care se face asupra pădurilor României în momentul de față și nu mă refer doar la Parcurile Naționale sau la Parcurile Naturale sau la alt tip de arii protejate. (…) Nici nu ne dăm seama cât suntem de risipitori și în materie de păduri și în materie de ape și ne batem joc și de ape și de păduri nu mai zic. Personal nu știu cum s-ar putea rezolva, pentru că aici suntem în domeniul infracțional. Dar revin, în materie de apă există o legislație strictă, aici intervine sănătatea populației, poate că și pădurea ar trebui băgată la chestia asta. Deci în momentul în care într-o lege, ceva, este cuprins ”sănătatea populației”, lucrurile sunt mai sensibile. Pentru apă sunt, dar nu pot să zic că sunt sceptic, mi-aș dori ca să acționeze mai mult profesioniști în domeniul respectiv, mai ales în materie de alimentări cu apă, foraje. Foarte multe programe cu finanțare europeană au avut  în vedere refacerea rețelelor de alimentare cu apă, a canalizărilor, șamd. Referitor la alimentările cu apă, majoritatea banilor au fost prevăzuți pentru instalații, nu pentru surse. Sursa a fost ultima care a fost luată în considerare.”

Padure-728x336

***

După prelungirea cu o lună a termenului limită de aprobare a Planului de Management pentru Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, astăzi și mâine (luni și marți), Romsilva face o nouă încercare de micșorare a zonei de protecție din aria protejată. Asta deși funcționari din Ministerului Mediului au admis, în declarații pentru România Curată, că zonarea propusă în planul realizat de cercetătorii de la USAMVB Timișoara este de bun simț.

România Curată a prezentat pe larg modul în care Romsilva încearcă să blocheze aprobarea Planului de Management realizat de USAMVB, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană, și să-l înlocuiască cu un plan propriu, în care suprafața protejată ar fi mult mai mică. În cadrul întâlnirilor din aceste zile reprezentanții Romsilva pun presiune pe cercetătorii de la USAMVB, pentru a obține de la ei o zonare mai mică, sub riscul ca în caz contrar aceștia să piardă finanțarea primită.

cheile-nerei-taieri-2

”40%, cât vrea Romsilva, e foarte puțin”

Cosmin Popescu, rectorul Universității de Științe Agrigole și Medicină Veterinară a Banatului (USAMVB) Timișoara, instituția care a condus proiectul de cercetare finalizat printr-un Plan de Management ce a propus anul trecut creșterea la 70% a procentului de pădure cu interdicție la tăiere, a declarat ferm că nu acceptă ca Romsilva să taie mii de hectare din pix: ”Nu. Nici vorbă. 40%, cât vrea Romsilva, e foarte puțin. Știți ce înseamnă 40%? Înseamnă doar în jur de 2.000-3.000 ha în plus, ceea ce e foarte puțin. Eu militez pentru ceea ce au făcut colegii mei, care au ajuns la mult mai mult. Eu nu am pretenția să fie toată pădurea protejată, dar nu 40%. E foarte puțin. Nu, nu”. Romsilva încă nu și-a impus varianta de Plan de Management. Rectorul USAMVB Timișoara a declarat că jocurile nu sunt încă făcute și speră însă să găsească deschidere reală din partea reprezentanților Regiei Naționale a Pădurilor, în întâlnirea care se desfășoară luni și marți la sediul Universității, unde ”se negociază, se negociază”.

Reprezentanți ai Ministerul Mediului consultați de România Curată admit faptul că procentul de pădure din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița pe care cercetătorii l-au propus să fie protejat de drujbe este rezonabil. Mai mult, cei din minister recunosc valoarea muncii și concluziilor echipei de cercetare care a realizat Planul de Management pentru Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița.

cheile-nerei-taieri-3

”Este prima dată când Ministerul Mediului spune că pentru el biodiversitatea este prioritate de mandat.”

Unul dintre reprezentanții Ministerului Mediului a lăsat să se înțeleagă că deși o zonă cu interdicție la tăiere de 70% din suprafața Parcului Național, cât este varianta propusă inițial de cercetători, nu va fi agreată momentan, o suprafață apropiată de cei 55%, la cât a fost diminuată de către cercetători după negocierile cu Romsilva, este pe placul Ministerului:

”A fost o întâlnire foarte bună în interes bilateral și în conformitate cu viziunea ministerului. Din cele 37.000 ha ale parcului, 30.000 ha sunt acoperite de păduri, din care acum se propune (de către echipa de cercetători coordonată de USAMVB Timișoara) să fie introduse sub protecție integrală 15.000 ha de păduri, cu perspectiva că sunt date științifice care ne arată că e interesant de evaluat dacă se poate duce spre triplare această suprafață. Deci există niște date științifice interesante, care arată într-adevăr că se poate tripla această suprafață. Însă triplarea suprafeței trebuie corelată cu niște studii științifice ceva mai elaborate, în sensul că trebuie văzute condițiile ecologice ale speciilor, în sensul că unele specii se descurcă în condițiile unor intervenții de conservare (tăieri efectuate de Romsilva – n.r.). Sunt alte specii care nu se descurcă din punctul ăsta de vedere. Și atunci noi nu avem un studiu la momentul actual care să ia în calcul condițiile ecologice ale speciilor, adică să vedem pe ce specie o deranjează că apar, eu, omul și pe ce specie nu o deranjează. Din punctul ăsta de vedere nu s-ar putea tripla acum suprafața pentru că studiile alea lipsesc. Și mai lipsește și studiul ăla social, pentru că biodiversitate fără comunitate e mai greu, deși este un mare avantaj că majoritatea comunităților sunt la periferiile acestui Parc. Dar oricum trebuie studiată care-i oportunitatea pentru comunitate, fiindcă întotdeauna pe zonele astea se fac și studii socio-economice, sociale mai degrabă, pentru relaționarea biodiversității cu comunitatea. Pentru că pe bună dreptate Universitatea de Științe Agronomice din Timișoara spune: «Domnule, noi ne-am dus știind că trebuie să facem un studiu socio-economic și MFE-ul (Ministerul Fondurilor Europene) ne-a spus: <Nu e cazul, domnule. Cheltuiți banii  aiurea>». Deci Universitatea n-are nici o vină. A fost în intenția ei să facă și acest studiu. Este prima dată când Ministerul Mediului spune că pentru el biodiversitatea este prioritate de mandat. E foarte important să mergem înainte. Sper ca luni să agreeze (conducerea Romsilva și cercetătorii USAMVB Timișoara care elaborat planul – n.r.) că mergem pe 15.000 ha de protecție strictă și integrală și ne apucăm de perspectiva doi, în care vedem în ce măsură putem să triplăm această suprafață, adică s-o aducem la 20.000 ha”.

Situația e însă complicată de faptul că încă din prima sa zi de mandat, noul director general al Romsilva, Dragoș Ciprian Pahonțu, a semnat un document în care amenința că nu va accepta cu niciun chip varianta oamenilor de știință. În acea primă zi de mandat, Pahonțu a atacat și reputația echipei de cercetători care au propus diminuarea zonelor în care Romsilva are voie să exploateze lemn. Cităm doar un mic fragment din afirmațiile șefului Romsilva:  ”Autorii PM nu cunosc obiectivele de conservare pentru care au fost desemnate categoriile de arii naturale”.

În urma acestor declarații dovedite ca nefondate, șeful Ariilor Protejate din Romsilva, Dragoș Mihai, a fost ulterior forțat să-și ceară public scuze în numele instituției sale. La acel moment, Ministerul Mediului s-a poziționat de partea Romsilva, asumându-și o serie de pseudo-argumente invocate de Romsilva pentru blocarea Planului de Management, argumente însă fără o susținere reală.

Acum există doar două posibilități. Fie Romsilva agreează asupra introducerii în zona de protecție strictă și integrală a 55% din suprafața Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița, fie Romsilva va reuși să-și impună varianta de Plan de Management cu o zonă de protecție de doar 40%. Între timp, după cum au semnalat membrii ong-ului GEC Nera, în zonele care ar trebui să fie protejate conform planului făcut de USAMVB, se taie lemn în mare viteză…

cheile-nerei-taieri-4

***

Romsilva demonstrează cum își bate joc de administrarea Parcurilor Naționale

Priviți cu atenție fotografia de mai jos. A fost surprinsă la sfârșitul săptămânii trecute, în cadrul unei excursii de monitorizare a Grupului Ecologic de Colaborare (GEC) Nera în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița. E vorba de un podeț suspendat peste râul Nera. Un podeț pentru care ai nevoie însă de o anumită doză de adrenalină pentru a te încumeta în traversarea lui. De ce? Pentru că administratorului Parcului nu a găsit resursele necesare să cumpere sau să facă rost de câteva scândurele pentru a le înlocui pe care distruse de trecerea timpului în primii metri ai podețului pe care poți intra doar suspendat de cabluri! Dacă se întâmplă cumva să nu știți, administratorul Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița este RNP Romsilva. Cea care exploatează sute de mii de metri cubi de lemn (doar) din parcurile naționale ale României!

Aceeași Romsilva care, în aceste zile, pune presiuni incredibile, la limita legalității pentru aprobarea unui Plan de Management care să le permită ca în următorii cinci ani să taie pădure din 60% din suprafața parcului! Aceeași Romsilva care invocă interesele comunităților, dar care nu găsește, din tonele de lemn exploatat, câteva scândurele cu care să repare un podeț suspendat peste Nera, folosit deopotrivă de localnicii risipiți pe dealurile și în poienele de pe malurile râului și de turiștii care, la o adică, ar ajuta la dezvoltarea zonei…

De rupi cu totul codrii nu-ți mai rămâne nicio rămurea să faci o scândură din ea... Încercați să vă imaginați cum traversează primii metri ai podețului suspendat localnicii de la 60-70 de ani în sus, care mai au și niște sarsanale în mâini. Și cică celor de la Romsilva le pasă de comunități!

Un pod suspendat peste Nera

De rupi cu totul codrii nu-ți mai rămâne nicio rămurea să faci o scândură din ea… Încercați să vă imaginați cum traversează primii metri ai podețului suspendat localnicii de la 60-70 de ani în sus, care mai au și niște sarsanale în mâini. Și cică celor de la Romsilva le pasă de comunități!

sursa: ROMANIACURATA.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *