DETALII ȘOCANTE din dosarul MAFIEI SCLAVILOR. Oameni răpiţi în ziua mare de pe stradă şi exploataţi până la moarte, bătuţi cu biciul, lăsaţi afară dezbrăcaţi iarna şi puşi să strângă fecalele romilor

Nu mai puţin de 38 de romi, membri ai celor nouă grupări interlope care acţionau în reţeaua ce racola, în comuna Berevoeşti (judeţul Argeş), persoane vulnerabile, printre care săraci, copii sau persoane cu dizabilităţi fizice ori psihice, au ajuns, joi, în faţa instanţei cu propunere de arestare preventivă. Anchetatorii vorbesc despre un dosar în care faptele de violenţă depăşesc orice închipuire.
Amănunte şocante despre cum acţionau „stăpânii sclavilor” din satul Glămăceşti, comuna argeşeană Berevoeşti, au ieşit la iveală după audierea acestora şi a unora dintre victime. „Pe lângă cele cinci victime găsite în urma descinderilor efectuate miercuri la Glămăceşti, trei adulţi şi trei minori care au fost predaţi Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş, au mai fost găsite alte nouă victime, persoane adulte, până acum, numărul acestora fiind 14”, a declarat, pentru „Adevărul”, Mădălin Zamfir, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Argeş.
Mărturiile terifiante ale victimelor dublate de cercetările anchetatorilor au arătat că peroanele olosite ca sclavi erau racolaţi, de obicei, din rândul cerşetorilor, pe care membrii grupării îi localizau pe lângă biserici, prin gări şi autogări. Cele mai multe dintre persoanele exploatate erau cu dizabilizăţi fizice şi psihice, printre acestea fiind şi copii. Victimele erau ademenite cu promisiunea unui loc de muncă sau, pur şi simplu, erau răpite.

Băgat cu forţa într-o maşină şi pus la muncă silnică
Una dintre poveştile terifiante descoperite în comuna Berevoeşti este a unui bărbat care, în iulie 2015, a fost răpit de pe stradă, chiar din zona centrală a Piteştiului, de către două persoane de etnie romă. Totul s-a petrecut în plină zi, la ora 15.45. Victima, aflată în apropierea bisericii „Sfântul Ioan” din Pitesti, a fost luată pur şi simplu pe sus, băgată cu forţa într-o autoutilitară şi dusă în comunitatea de ţigani din Berevoeşti pentru a fi pusă la muncă silnică.
Exemple similare pot fi găsite şi în anii precedenţi. În 2013, unul dintre membrii grupării a racolat un copil, cu promisiunea că, pentru o zi de spart lemne, îi va da 50 de lei, un pachet de ţigări şi mâncare. Băiatul a fost trimis la mama sa cu 500 de lei pentru ca aceasta sa fie de acord să-l lase la muncă. În contul sumei, copilul a fost exploatat câteva luni. Ulterior, puştiul a ajuns la o altă familie de romi, unde a muncit forţat până în vara acestui an.
În decursul celor opt ani de când funcţionează gruparea (din 2008 şi până în prezent), prin comunitatea din satul Glămăceşti, comuna Berevoeşti, au trecut, conform anchetatorilor, peste 60 de victime, persoane exploatate în cele mai crunte moduri: muncite până la epuizare, ţinute în lanturi sau chingi, bătute cu biciul, hrănite doar cu resturi alimentare şi ameninţate cu moartea, să nu sufle o vorbă.
„Modalităţile de constrângere constau în ameninţări repetate şi regulate şi lovituri aplicate victimei în mod repetat şi regulat cu palmele, pumnii, picioarele, biciul şi diverse obiecte contondente. Persoana vătămată, fiind adusă în stare de aservire şi lipsire de libertate în condiţiile în care aceasta era supraveghetă permanent de membri familiei, nu primea mâncare în fiercare zi şi era legată pe timpul nopţii”, explică procurorii DIICOT felul în care „stăpânii” îi tratau pe  „sclavi”.

Vânduţi ca vitele
În acelaşi dosar a fost identificat şi un bărbat care, după ce a fost exploatat o perioadă, a reuşit să scape din ghearele reţelei. Omul ajunsese captiv la clanul de romi după ce un membru al grupării îl împrumutase cu 2.000 de lei pentru a-şi înmormânta mama. În schimbul banilor, i s-a cerut să efectueze 20 de curse de transport lemne cu maşina. După aproape patru luni, timp în care a făcut 17 dintre cele 20 de curse, omul n-a mai rezistat şi a fugit. Suspecţii au pornit după el şi l-au luat pe sus din propria locuinţă, l-au bagat cu forţa într-o maşină şi l-au dus din nou în satul blestemat.
„La doua zile de când victima a ajuns acasă, Feraru Costel, Grancea Ionut Dragoş, Grancea Marian şi Furdui Cătălin, au intrat fără drept în curtea casei victimei, de unde, prin forţă, au luat-o pe aceasta şi au băgat-o în maşina cu care veniseră şi au transportat-o înapoi in gospodaria lui Feraru Costel. Aici, victima a fost bătută cu pumnii şi cu biciul. După ce starea de sănatate a victimei s-a ameliorat, Feraru Costel i-a impus să muncească şi pentru o presupusă dobândă la suma împrumutată. Întrucât pentru cursele ce au fost efectuate victima nu mai primea niciun ban, aceasta muncind în contul datoriei şi al dobânzii, îi mai solicita lui Feraru Costel bani pentru a-şi cumpăra alimente şi ţigari. În schimbul acestor bani, Feraru Costel îi adăuga un număr de curse, modalitate prin care restituirea datoriei devenea irealizabilă”, mai arata anchetatorii. De altfel, cei care încercau sa fugă, erau legaţi de picioare şi târâţi cu calul prin bătătură. Doua victime, una bolnavă de cancer, ar fi murit în urma chinurilor fizice şi a terorii psihice la care a fost supusă.
Victimele erau închiriate temporar de la o familie la alta sau vândute, la preţul unei bovine, pentru diverse munci. În 2011, spre exemplu, unui bărbat ademenit în comunitatea de romi i s-au promis 200 de lei pentru a lucra pe o autoutilitară de transport lemne, ca şofer. Timp de doi ani, omul a fost exploatat nu doar ca şofer, ci şi pentru alte munci. Iarna, bărbatul era ţinut să doarmă într-o cameră neîncălzită. În 2013, după doi ani petrecuţi la prima familie de romi, victima a ajuns la o alta, care a abuzat de el în acelaşi mod, iar doi ani mai târziu, în 2015, a ajuns la alţi „stăpâni”, care l-au folosit atât ca şofer, cât şi pentru cerşetorie, în beneficiul lor, dar şi la spart şi manipulat lemne, spălat vase şi rufe.

Serviciul de Asistenţă Socială a făcut verificări, dar n-a găsit nimic
Cum au putut aceste familii de romi să-şi facă de cap timp de opt ani fără ca autorităţile locale să nu vadă acest lucru? Este o intrebare pe care toată comunitatea din Argeş şi-o pune acum. Culmea este că, în 2015, când prin Berevoeşti au început să circule zvonuri potrivit cărora în satul Glămăceşti s-ar întâmpla lucruri necurate, primarul a trimis, pentru verificări, Serviciul de Asistenţă Socială în comunitatea aproape izolată în care trăiesc aproximativ 800 de ţigani.
„Asistenţa Socială a fost acolo, dar vă daţi seama că, la Glămăceşti, sunt sute de gospodării. Evident, n-am trecut prin toate. Nici n-aveam cum să intrăm din gospodărie în gospodărie, pentru că nu ne lăsau. Întrebau cu ce drept le intrăm în casă. Nu am găsit nimic care să confirme zvonurile că în unele familii erau ţinuţi copii cu forţa pentru activităţi nespecifice vârstei lor. Eu, personal, am făcut, tot în toamna anului trecut, o adresă la Poliţie, în care semnalam aceleaşi suspiciuni”, a explicat, pentru „Adevărul”, Florin Proca, primarul comunei Berevoeşti.
Există, însă, voci din comunitatea locală care spun că primarul de la Berevoeşti, Florin Proca, ar fi ştiut de mafia de la Glămăceşti şi că, mai mult, ar fi folosit câţiva dintre sclavii torturaţi de ţigani pentru lucrările la construcţia unei vile şi a unei păstrăvării. „Sunt vorbe, nu e nimic adevărat. Nici măcar n-am ştiut de existenţa acestor victime, nicidecum să le folosesc. Eu locuiesc în casa soacrei mele, construită în 2007, pe vremea când eram poliţist la Bucureşti şi când n-aveam nicio legătură cu Primăria şi nici n-am vreo păstrăvărie. În plus, nu am nicio calitate în acest dosar, nici acuzat, nici martor”, a mai spus edilul.

Referatul întocmit de către procurorii DIICOT Piteşti în dosarul mafiei sclavilor din comuna argeşeană Berevoeşti scoate la iveală detalii şocante privind modul în care romii din nouă grupări interlope îşi chinuiau persoanele racolate, multe cu dizabilităţi psihice. Tribunalul Argeş a decis arestarea pentru 30 de zile a douăzeci dintre cei 38 de suspecţi.
Cei 20 arestaţi sunt: Grancea Petre, zis „TOMOGEAC”, Grancea Maria, Grancea Laurenţiu, Grancea Alin, zis „CĂTĂLIN/ PUTINICĂ”, Onică Cerasela, Furdui Ilie-Valentin, Grancea Vasilica, Onică Ciprian-Codruţ, Onică Aurel, Grancea Viorel, Grancea Silvia, Grancea Ionuţ-Cătălin, FERARU Nicolae, FERARU Mihaela, BRUMARU Maria-Cerasela, BRUMARU Crinu-Alin, FERARU Costel, FERARU Liliana, FERARU Vasile-Mugurel, şi MURŞAVELA Elena.

Reţeaua acţiona încă din 2004
Vă prezentăm în continuare în exclusivitate detalii din referatul întocmit de către procurorii DIICOT în cazul celor 20 de persoane reţinute, detalii ce arată cu exactitate cum funcţiona reţeaua romilor din Berevoeşti, care acţiona încă din 2004.
Pe 15 februarie a.c.,  ofiţerii de la B.C.C.O. Pitesti – Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane comise de către Onică Aurel, concubina sa, Furdui Georgiana, Grancea Viorel, Grancea Silvia, Grancea Ionuţ-Cătălin, Onică Gheorghe, şi concubina sa, Grancea Viorica Roxana. Conform investigatorilor, persoanele mai sus-menţionate „au recrutat prin constrângere, inducere în eroare, profitând de imposibilitatea de a se apăra, sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate mai multe victime pe care le-au transportat şi le-au adăpostit în locuinţele lor, unde împreună cu ceilalti membri ai familiei le-au exploatat prin supunerea la executarea unor munci sau îndeplinirea de servicii în mod forţat, sau pe care le ţin în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire.”
Pe 1 şi 29 iunie a.c. s-a dispuns extinderea urmăririi penale privind două infracţiuni de trafic de persoane.
După cum spun procurorii, în 2015, Onică Aurel, Grancea Viorel, Grancea Silvia, Grancea Ionuţ Cătălin si Onică Ciprian Codruţ „au iniţiat si constituit un grup infractional organizat, structurat pe baza relatiilor de familie, pentru a actiona in mod coordonat in scopul savarsirii infractiunilor de trafic de persoane, prin recrutarea de victime in scopul exploatarii acestora prin supunerea la executarea de munci si indeplinirea de servicii in mod fortat prin procedee care au adus victimele in stare de aservire si/sau de lipsire de libertate.”

Hrana: doar o pâine pe zi
Un prim exemplu de persoană racolată dat de către procurorii DIICOT Piteşti în referatul întocmit se referă la un anume B.C.F., zis Linguriţă. Acesta a fost recrutat la începutul lui septembrie 2015, „prin inducere in eroare si constrangere, de catre numitii Onică Gheorghe si Onică Aurel, in scopul exploatarii acesteia prin supunerea la executarea de munci si indeplinirea de servicii in mod fortat, prin procedee care au adus victima in stare de aservire si de lipsire de libertate si prin obligarea la practicarea cersetoriei.”
Astfel, desi initial vitimei i s-a propus de catre Onică Gheorghe si Onică Aurel sa lucreze ca şofer pe un camion al acestuia cu care se transporta material lemnos, in schimbul sumei de 100 lei, cazare si mancare zilnica, pentru fiecare cursa ce urma a fi efectuata, in realitate, in perioada cuprinsa intre inceputul lunii septembrie 2015 – 16 octombrie 2015 victima a fost constransa de Onică Aurel, Grancea Viorel, Grancea Silvia si Grancea Ionuţ Cătălin sa efectueze zilnic, in mod fortat, diverse munci si activitati in gospodaria acestora (sa aibe grija de animale, sa faca curatenie, sa mature, sa incarce, descarce si sa sparga leme) si nu a fost folosită niciodata ca sofer, cum i se promisese initial.
Procurorii descriu şi „tratamentul” aplicat lui „Linguriţă” de către stăpânii săi: „amenintari repetate si regulate si lovituri aplicate victimei in mod repetat si regulat cu palmele, pumnii, picioarele, si diverse obiecte contondente (furci si topoare), persoana vatamata fiind adusa in stare de aservire si lipsire de libertate in conditiile in care acesta era supravegheta permanent de persoanele mentionate mai sus, nu primea de mancare decat o paine pe zi si nu a fost remunerata pentru munca prestată.”

Victimelor li se luau actele
Un alt caz prezentat de procurori este cel al unui sărman recrutat pe la începutul lui aprilie 2016 şi care a fost păcălit că va lucra ca şofer pentru un salariu de 1000 de lei pe lună. „Astfel, desi initial victimei i s-a propus de catre Onică Aurel si Onică Ciprian Codruţ sa lucreze ca şofer pe o autoutilitara cu care se transporta material lemnos, in schimbul sumei de 1000 lei pe luna, cazare si mancare zilnica, in realitate, in perioada cuprinsa intre inceputul lunii aprilie 2016 – mijlocul lunii iunie 2016 victima a fost constransa de Onică Aurel, Furdui Georgiana, Grancea Viorel, Grancea Silvia si Grancea Ionuţ Cătălin sa efectueze zilnic, in mod fortat, diverse munci si activitati in gospodaria acestora (curatenie in gospodarie, sa taie lemne, sa aibe grija de animalele familiei si sa stranga mizeria (fecalele) din spatele casei acolo unde membri familiei isi faceau nevoile), pe langa faptul ca era folosit si ca şofer”, precizează procurorii DIICOT Piteşti. Tot în acest caz, victimei i-au fost reţinute permisul de conducere şi actul de identitate şi nu a fost plătită niciodată pentru munca prestată.
Pentru alte persoane din grupul de 20 reţinut joi seară, urmărirea penală a început pe 16 februarie a.c. Şi, după cum se precizează în referatul procurorilor, „In urma probelor administrate in cursul urmaririi penale au rezultat urmatoarele:In anul 2011 Grancea Petre, Grancea Maria, Furdui Ilie Valentin, Grancea Vasilica, Grancea Laurentiu, Grancea Alin si Onică Cerasela au initiat si constituit un grup infractional organizat, structurat pe baza relatiilor de familie, pentru a actiona in mod coordonat in scopul savarsirii infractiunilor de trafic de persoane, prin recrutarea de victime in scopul exploatarii acestora prin supunerea la executarea de munci si indeplinirea de servicii in mod fortat si prin obligarea la practicarea cersetoriei, prin procedee care au adus victimele in stare de aservire si/sau de lipsire de libertate.”

Bătăi repetate cu pumnii, picioarele şi biciul
Procurorii dau mai multe exemple de persoane racolate, bătute şi înfometate, printre care şi cel al lui A.D., un bărbat recrutat în 2011. Astfel, deşi initial victimei i s-a propus de catre Grancea Laurenţiu sa lucreze ca şofer pe o autoutilitara cu care se transporta material lemnos, in schimbul sumei de 200 lei, cazare si mancare zilnica, pentru fiecare cursa ce urma a fi efectuata, in realitate, in perioada 2011 – 2012 victima a fost constransa de Grancea Laurenţiu sa efectueze zilnic, in mod fortat, diverse munci si activitati in gospodaria acestuia (sa aibe grija de animale, sa faca curatenie, sa mature, sa incarce, descarce si sa sparga leme) si a fost folosit si ca şofer.
Procurorii prezintă în detaliu şi cum era chinuit A.D. : „amenintari repetate si lovituri aplicate victimei in mod repetat cu palmele, pumnii, picioarele, biciul si diverse obiecte contondente, persoana vatamata fiind adusa in stare de aservire si lipsire de libertate: obligat sa doarma intr-o camera neincalzita si incuiata si nu a fost remunerata pentru munca prestata.”
După doi ani, A.D. a fost pus să lucreze pentru alte două persoane: „in perioada 2013 – 2015 victima a fost constransa de Furdui Ilie Valentin si Grancea Vasilica sa efectueze zilnic, in mod fortat, diverse munci si activitati in gospodaria acestuia (sa faca curatenie, sa mature, sa incarce, descarce si sa sparga leme, sa spele vasele, sa spele rufele) si a fost folosit si ca şofer. Modalitatile de constrangere exercitate de catre Furdui Ilie Valentin si Grancea Vasilica, metode prin care victima era fortata sa presteze muncile respective, constau in  amenintari repetate si lovituri aplicate victimei cu palmele, pumnii, biciul si cu obiecte contondente din gospodarie precum si prin afişarea de catre Furdui Ilie Valentin si Grancea Vasilica a unui comportament violent (amenintari si loviri repetate) fata de alte persoane recrutate si exploatate prin munca de catre membri familiei antementionati, persoana vatamata fiind adusa in stare de aservire si lipsire de libertate: victima a fost supravegheata permanent de persoanele mentionate mai sus, alimentatia zilnica era una precara sau lipsea cu desavarsire desi era fortata sa munceasca zilnic si nu a fost remunerata pentru munca prestata.”
De asemenea victima a fost supusa constrângerii prin datorie de catre Grancea Alin in sensul ca acesta a aflat ca victima are de achitat o pensie alimentara si ca este cercetata intr-un dosar penal pentru abandon de familiei, si astfel i-a imprumutat victimei 1000 de lei, suma necesara pentru achitarea pensiei de intretinere, dupa care, sub pretextul stingerii datoriei a supus victima in continuare la executarea de munci si indeplinirea de servicii in mod fortat.

Persoane cu handicap legate noaptea
În 2015, o persoană cu deficiente intelectuale a fost recrutata prin constrangere si profitand de starea de vădită vulnerabilitate in care se afla, de catre Furdui Ilie Valentin „în scopul exploatarii acesteia prin supunerea la executarea de munci si indeplinirea de servicii in mod fortat, prin procedee care au adus victima in stare de aservire si de lipsire de libertate”. Astfel, din anul 2015 si pana la inceputul lunii iunie 2016, Furdui Ilie Valentin, Grancea Petre, Grancea Maria si Grancea Alin au constrâns victima sa efectueze zilnic, in mod fortat, diverse munci si activitati in gospodaria acestora (sa mature in curte, sa spele rufele familiei, sa aibă grija de animalele domestice din gospodarie, sa care gunoiul) si a fost obligata la practicarea cersetoriei in beneficiul familiei Grancea.
Modalităţile de constrângere constau in amenintari repetate si regulate si lovituri aplicate victimei in mod repetat si regulat cu palmele, pumnii, picioarele, biciul si diverse obiecte contondente dar si – conform procurorilor – „prin afişarea de catre membri familiei Grancea a unui comportament violent (amenintari si loviri repetate) fata de alte persoane recrutate si exploatate prin munca de catre acestia, persoana vatamata fiind adusa in stare de aservire si lipsire de libertate in conditiile in care acesta era supravegheta permanent de membri familiei, nu primea mancare in fiercare zi si era legata pe timpul noptii.”

Minori puşi la munci grele
Pe 15 februarie a.c.,  organele de politie judiciara din cadrul B.C.C.O. Pitesti – Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane şi trafic de minori comise de către: FERARU Nicolae, FERARU Mihaela, BRUMARU Maria-Cerasela, FERARU Costel, MURŞAVELA Elena, FERARU Vasile-Mugurel, FERARU Simina Mihaela, FERARU Liliana, FERARU Gheorghe, şi FERARU Lucreţia.
În martie 2013 minorul O. M. T. a fost recrutat prin constrangere si, se precizează în rechizitoriul procurorilor, „profitand de starea de vădită vulnerabilitate in care acesta se afla, de catre Feraru Vasile Mugurel, in scopul exploatarii victimei prin supunerea la executarea de munci si indeplinirea de servicii in mod fortat, prin procedee care au adus victima in stare de aservire si de lipsire de libertate si prin obligarea la practicarea cersetoriei. Astfel, desi initial vitimei i s-a propus de catre Feraru Vasile Mugurel sa lucreze pentru o zi la spart de lemne contra sumei de 50 de lei, un pachet de tigari si mancare, in realitate, in perioada martie – mai 2012 victima a fost constransa de Feraru Vasile Mugurel sa efectueze zilnic, in mod fortat, diverse munci si activitati in gospodaria acestuia (sa aibe grija de animale, sa faca curatenie, sa mature, s.a). Modalitatile de constrangere exercitate de catre Feraru Vasile Mugurel, metode prin care victima era fortata sa presteze muncile respective, constau in  fapte de agresiune fizica dar si in urma constrangerii prin datorie, in sensul ca faptuitorul i-a imprumutat victimei suma de 500 de lei pe care aceasta sa o remita mamei sale pentru ca parintele sa isi lase copilul minor in continuare in gospodaria faptuitorului, sa muncească.”
Un alt caz impresionant prezentat în referatul procurorilor este cel al unei persoane recrutate în 2009 şi păcălite că va primi un salariu lunar de 2.100 lei: „Astfel, desi initial vitimei i s-a propus de catre Feraru Costel sa lucreze pentru acesta in activitatea de comercializare a masei lemnoase contra sumei de 2100 de lei pe luna cazare si mancare zilnica, in realitate, incepand cu anul 2009 si pana in luna mai 2010 victima a fost constransa de Feraru Costel, Feraru Vasile Mugurel, Feraru Liliana, Murşavelea Elena, Grancea Ionuţ Dragoş sa efectueze zilnic, in mod fortat, diverse munci si activitati in gospodaria acestora (sa aibe grija de animale, sa faca curatenie, sa mature, sa spele rufele, sa stranga mizeria (fecalele) din spatele casei unde membri familiei isi faceau nevoile) si obligat la practicarea cersetoriei. Modalitatile de constrangere exercitate de catre Feraru Costel, Feraru Vasile Mugurel, Feraru Liliana, Murşavelea Elena, Grancea Ionuţ Dragoş, metode prin care victima era fortata sa presteze muncile respective, constau in amenintari repetate, agresiuni fizice zilnice (batai cu palmele, pumnii, picioarele si cu biciul) persoana vatamata fiind adusa in stare de aservire si lipsire de libertate in conditiile in care acesta era supravegheta permanent de membri familiei si era incuiat pe timpul noptii. De asemenea, i se aplicau si tratamente umilitoare (era pus sa stea afara, dezbărcat complet, in timpul iernii si udat cu apa rece spre amuzamentul familiei Feraru).”
În ianuarie 2009 persoana vatamata M. T. C. a fost recrutata prin constrangere si ulterior si prin rapire de catre Feraru Costel, in scopul exploatarii acesteia prin supunerea la executarea de munci si indeplinirea de servicii in mod fortat, prin procedee care au adus victima in stare de aservire si de lipsire de libertate si prin obligarea la practicarea cerşetoriei.
Astfel, deşi initial victima a lucrat pentru Feraru Costel timp de 3 ani de zile in perioada 2006 – 2009, odata cu decesul mamei sale din 6 ianuarie 2009, victima s-a imprumutat la Feraru Costel cu suma de 2000 de lei, bani necesari pentru inmormantare. In schimbul banilor cei doi s-au inteles ca victima sa efectueze 20 de curse de transport material lemnos.
Din acel moment, Feraru Costel i-a interzis victimei sa se mai ducă acasa pana ce datoria nu va fi achitata in totalitate. Cu toate acesta, dupa ce au fost efectuate 17 din cele 20 de curse, ce au durat timp de 3-4 luni de zile, persoana vatamata M. T. C, a reusit sa plece acasa de unde i-a comunicat lui Feraru Costel ca nu poate reveni foarte curand la acesta pentru ca are de rezolvat unele probleme personale.
După cum scrie în referatul procurorilor, „La doua zile de cand victima a ajuns acasa Feraru Costel, Grancea Ionuţ Dragoş, Grancea Marian si Furdui Cătălin, au patruns fara drept in curtea casei victimei de unde, prin forta, au luat-o pe aceasta si au bagat-o in masina cu care venisera si au transportat-o inapoi in gospodaria lui Feraru Costel, unde victima a fost batuta cu pumnii si cu biciul. Dupa ce starea de sanatate a victimei s-a ameliorat, Feraru Costel i-a impus victimei sa munceasca si pentru o presupusa dobanda la suma imprumutata initial. Intrucat pentru cursele ce au fost efectuate victima nu mai primea niciun ban intrucat aceasta muncea in contul datoriei si al dobanzii, ii mai solicita lui Feraru Costel sume de bani pentru a isi cumpara alimente si tigari, bani in schimbul carora Feraru Costel ii adauga un numar de curse la cele ce trebuiau efectuate, modalitate prin care restituirea datoriei devenea irealizabila. Astfel, modalitatea de constrangere exercitată de catre Feraru Costel prin care victima era fortata sa presteze muncile respective, era constrangerea prin datorie, in conditiile in care datoria nu putea fi lichidata in mod rezonabil dar si prin afisarea de catre Feraru Costel a unui comportament violent (amenintari si loviri repetate) fata de alte persoane recrutate si exploatate prin munca in gospodaria faptuitorului.”

copil-pedepsit-berevoiesti

Bărbat ţinut sclav şi bătut timp de 11 ani
Procurorii arată în referatul întocmit că reţeaua din Berevoeşti acţiona încă din 2004, ceea ce înseamnă ce timp de 12 ani cele nouă clanuri de romi şi-au făcut de cap nestingherite, fără ca cineva să aibă vreo reacţie. „In anul 2004 persoana vatamata P. G. (in prezent decedat), a fost recrutata prin constrangere de catre Feraru Nicolae, in scopul exploatarii acesteia prin supunerea la executarea de munci si indeplinirea de servicii in mod fortat, prin procedee care au adus victima in stare de aservire si de lipsire de libertate si prin obligarea la practicarea cersetoriei. Astfel, in perioada 2004 – 2015 numtii Feraru Nicolae, Feraru Mihaela, Brumaru Crinu Alin, Brumaru Maria Cerasela au constrans victima sa efectueze zilnic, in mod fortat, diverse munci si activitati in gospodaria acestora (sa mature in curte, sa spele rufele familiei, sa taie ilegal arbori si sa transporte masa lemnoasa in gospodarie, sa aibă grija de animalele familiei Păun), sa conduca si autovehiculele familei Feraru si a fost obligata la practicarea cersetoriei.
Modalitatile de constrângere? Aceleaşi ca şi în celelalte zeci de cazuri: „amenintari repetate si regulate si lovituri aplicate victimei in mod repetat si regulat cu palmele, pumnii, picioarele, biciul si diverse obiecte contondente, persoana vatamata fiind adusa in stare de aservire si lipsire de libertate in conditiile in care acesta era supravegheta permanent de membri familiei, era pusa in continuu la munca, fiind supravegheata de mebri familiei Feraru.”

Tânăr cu dizabilităţi  legat cu lanţul
Procurorii DIICOT Piteşti prezintă şi cazul unui băiat cu handicap recrutat în iunie 2010 şi pus la munci grele: „in perioada iunie – decembrie 2010 numtu Feraru Nicolae, a constrans victima sa efectueze zilnic, in mod fortat, diverse munci si activitati in gospodaria acestora (sa faca curatenie in gospodarie, sa aibă grija de animalele familiei lui Feraru Nicolae). Modalitatile de constrangere exercitate de catre Feraru Nicolae, metode prin care victima era fortata sa presteze muncile respective, constau in lovituri aplicate victimei in mod repetat si regulat persoana vatamata fiind adusa in stare de aservire si lipsire de libertate in conditiile in care acesta era legata cu lantul, nu era lasata sa se spele, era pusa sa doarma in ieslea cailor, nu avea voie sa paraseasca gospodaria sau sa comunice cu alte persoane.”
Iată şi motivarea procurorilor privind propunerea de arestare în cazul celor 20 de romi: „Având în vedere cele menţionate mai sus precum şi gravitatea faptelor săvârşite, a modului si a circumstantelor in care faptele au fost savarsite – unii inculpatii au actionat in cadrul unui grup infractional organizat dar mai ales datorita modului in care faptele au fost savarsite si a indelungatei perioade infractionale desfasurate, apreciem ca masura preventiva a arestului preventiv este necesara atat pentru buna desfasurare a procesului penal, existand riscul ca inculpatii sa se sustraga de la urmarirea penala, pentru prevenirea savarsirii de noi infractiuni de catre acestia dar si datorita faptului ca exista riscul ca inculpatii sa contacteze victimele infractiunilor in vederea influentarii acestora. Totodata, pe baza evaluarii gravitatii faptelor savarsite, a modului si a circumstantelor de comitere, a anuturajului si a mediului din care provin inculpatii constat ca privarea de libertate prin dispunerea masurii arestului preventiv este necesara si pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publică.”

Teribila poveste a doi copii ajunşi sclavi în Berevoeşti, după ce mama lor i-a dat pe mâna ţiganilor: schingiuiţi şi înfometaţi
Copiii din grupul celor 14 victime găsite până acum de poliţişti, sclavii romilor de la Berevoeşti, sunt doi fraţi care au fost daţi ţiganilor de propria lor mamă. O femeie cu retard mintal, care timp de câţiva ani n-a mai ştiut nimic despre băieţi. Minorii, găsiţi înfometaţi, schingiuiţi şi bolnavi, aflaţi acum într-un centru de plasament, au traume fizice şi psihice majore.
Plini de răni sângerânde, cu cicatrici vechi şi noi, cu dinţii rupţi sau scoşi, cu oase fracturate, bolnavi şi slăbiţi. Aşa i-au găsit oamenii legii pe cei doi frăţiori, de 10 ani şi jumătate, respectiv 13 ani şi jumătate. Copiii, internaţi într-un centru de plasament din Argeş, sunt speriaţi şi comunică foarte puţin cu personalul SGASPC în grija căruia se află de miercuri. Au trecut deja printr-o primă evaluare medicală şi psihică, urmând ca astăzi să fie investigaţi de personalul Serviciului de Medicină Legală pentru a se stabili dacă au fost abuzaţi şi din punct de vedere sexual.
“Un medic pediatru al Direcţiei i-a consultat şi le-a făcut un raport medical: ambii au dureri de gât şi tuse. Prezintă urme vizibile de răni deschise pe tot corpul, unele în curs de vindecare, altele cicatrizate, altele destul de sângerânde, mai ales la nivelul membrelor inferioare. La nivelul capului, scalpul prezintă multiple răni deschise, şi aici, unele sângerânde, altele, mai vechi în regiunea parieto-occipitală. La unul dintre copii, la viscerocraniu se evidenţiază un aspect şocant: fracturi multiple ale piramidei nazale cu sensibilitate, durere accentuată”, explică, pentru Adevărul, Adrian Mascovei, director SGASPC Argeş.
Faptul că cei doi copii au atâtea răni sângerânde indică faptul că au fost loviţi crunt, pe picioare, în cap şi peste gură, chiar şi cu puţin timp înaintea descinderilor DIICOT. “La nivelul gurii, labiile cavităţii bucale sunt hipertrofiate, foarte dureroase şi, de asemenea, sângerânde. Se observă lipsuri la nivelui incisivilor centrali şi laterali şi urme de premolari bilaterali sparţi la ambii copii, practic, le-au rupt dinţii. De asemenea, la nivelul feselor, bilateral, prezintă multiple cicatrici” mai spune directorul DGASPC Argeş, Adrian Mascovei. Chinurile acestor copii nu sunt de ieri, de azi, ci de ani buni, de când mama i-a lăsat pe mâna ţiganilor.
„Am stat de vorbă cu ei, dar comunică foarte, foarte greu. Nici ei nu ştiu cât au stat sechestraţi. Probabil că ani de zile. Mama lor este de undeva din judeţul Argeş. Până acum rezultă că ea este cea care i-a dus acolo, dar nu mai ştie când, ancheta este însă în desfăşurare. Femeia are un retard psihic, nu poţi să pui bază pe vorbele ei. Când a fost întrebată ce vârstă au copiii, a spus că 4 ani şi 7 ani, în condiţiile în care ei au, acum, peste 10 şi respectiv 13 ani”, mai spune Adrian Macovei.

„O astfel de experienţă poate nu se va şterge niciodată din mintea şi din sufletul acestor copii“
“Aceşti copii au fost abuzaţi la o vârsta la care nu au experienţă de viaţă si au o capacitate de raţionare scăzută pentru a înţelege că ceea ce se întâmplă nu este din vina lor. Maltratarea copiilor mai mici de 7 ani poate duce la modificări permanente ale personalităţii si in comportament. De aceea este necesară monitorizarea de către specialişti a acestor copii şi reintegrarea treptata a lor, in mediul social.”, explică , pentru Adevărul, Erna Constantin, psihoterapeut-Psihoterapie integrativă.
Cel mai probabil  aceşti copii nu de vor mai vindeca niciodată din punct de vedere psihic, spune specialistul. “Simptomele specifice copilului supus unui tip de maltratare sunt: întârzieri în dezvoltare, regresia mentală, oprirea creşterii în sensul că greutatea şi înălţimea pot fi afectate şi  un copil maltratat nu se va mai încadra în standardele normale, sănătatea mentală este afectată astfel că se vor dezvolta depresii, anxietate, tentative de suicid, comportament inadecvat) nelinişte, teamă, lipsa de interes pentru joacă)”, arată Erna Constantin.

„Ca adulţi, există o mare probabilitate ca ei să aibă probleme fizice si emoţionale“
Cei doi copii, în fapt, victime  ale traficului de persoane, riscă inclusiv să devină, ei înşişi abuzatori. “Au nevoie să lucreze cu psihoterapeuţi deoarece copiii care sunt maltrataţi au un risc crescut de a abuza alţi copii şi, mai târziu în viaţă, să-şi abuzeze proprii copii sau părinţii vârstnici. Aceşti copii dezvoltă un ataşament de tip dezorganizat. De asemenea, ei au un risc crescut de se implica în acte criminale pe măsura ce trec anii. Ca adulţi, există o mare probabilitate ca ei să aibă probleme fizice si emoţionale”, spune specalistul.
Ce se mai poate face pentru vcei doi fraţi este să fie învăţaţi cum să trăiască  eu experienţa oroeilor prin care au recut. “O astfel de experienţă poate nu se va şterge niciodată din mintea şi din sufletul acestor copii. Ceea ce este cert, este faptul că au dreptul de a învăţa cum să trăiască cu această traumă, astfel încât să nu ducă mai departe experienţele lor, să nu perpetueze acest comportament, să nu îşi facă rău.  Au dreptul la echilibru”, spune psihoterapeutul Erna Constantin.

sursa: ADEVARUL.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *