„REGELE LEMNULUI”, austriacul GERALD SCHWEIGHOFER, „TERMITA” ce devorează pădurile României. Ce legătură este între SCHWEIGHOFER și KLAUS IOHANNIS

Cumva alungat din ţara natală, Austria, a venit în România şi în câţiva ani a reuşit să ia lemnul de pe zece munţi an de an. Aceasta este povestea nespusă a “regelui lemnului”, austriacul Gerald Schweighofer, care a ajuns să prelucreze 70% din cheresteaua ce se produce aici.

Gerald Schweighofer a venit în România în 2003 ca investitor străin, cu planul de a face afaceri cu lemn. A început cu o fabrică la Sebeş şi se pregăteşte să o deschidă pe a cincea. Astăzi, cam 89.000 de vagoane de tren pline cu buşteni intră anual pe porţile fabricilor sale. Într-un vagon de tren intră circa 45 de metri cubi de lemn, iar firma austriacului prelucrează anual circa patru milioane de metri cubi.
Deşi au circulat multe zvonuri despre el, omul de afaceri nu este implicat în nici o cercetare penală, nefiind suspectat de vreo încălcare a legii. Lucrează “nemţeşte”, cu documente, fără să taie vreun copac fără acte şi fără să cumpere vreun buştean “la negru”.
Este drept că a beneficiat încă de la început de oarecare ajutor din partea oamenilor politici de pe la noi, dar asta este altă poveste.

romania,padurile din trecut

O lege l-a scos din Austria

Probabil că prin 2001, când era încă asociat cu marea companie italiană de exploatare a lemnului, Stora Enso Timber, Gerald Schweighofer nici nu auzise de Rădăuţi, Siret sau Sebeş. Însă o schimbare legislativă din Austria, care viza conservarea pădurilor şi exploatarea sustenabilă a pădurilor, era deja pregătită şi urma să intre în vigoare din 2002.
Este vorba despre Legea 440/1957 modificată prin Ordonanţa 59/2002, care reglementa un control strict al tăierilor de arbori. Schweighofer ia atunci o decizie radicală: îi vinde partenerului toate acţiunile pe care le deţine în companie. Unii oameni care îl cunosc susţin că ieşirea din afacere ar fi avut loc pe fondul unor neînţelegeri cu partenerul – chiar ar fi primit şi o interdicţie de a concura Enso Timber pe piaţa din Austria.
Aşa că austriacul nostru, de voie, de nevoie, dar cu buzunarele pline şi cu idei de afaceri din belşug, începe să călătorească spre Est. Găseşte o Românie plină de păduri, o legislaţie cu mii de portiţe, dar şi ceva înţelegere din partea politicienilor. Se întâmpla la sfârşitul anului 2001, începutul lui 2002.

grafic-furnizori-1024x715

O altă lege l-a adus în România

Iar efectele vizitelor sale au început să se vadă. Cumva a reuşit să intervină pe lângă fostul prim-ministru Adrian Năstase pentru adoptarea în regim de urgenţă a două acte normative prin care s-au creat, practic, condiţiile demarării exploatării masive a fondului forestier de orice firmă din România sau de oriunde.
A fost promovată o ordonanţă de urgenţă pentru încheierea de către Regia Naţională a Pădurilor a contractelor de vânzare- cumpărare pe termen lung a masei lemnoase, aprobată în acelaşi an prin lege. În 2003, când au început licitaţiile, doar firma lui Schweighofer avea capacitatea de a prelua aceste contracte – ceea ce s-a şi întâmplat.
Presa a scris atunci că par a fi licitaţii cu dedicaţie, din moment ce un singur participant îndeplinea condiţiile din caietul de sarcini. Fabrica de la Sebeş (judeţul Alba) era nouă-nouţă, iar utilajele de ultimă generaţie – flămânde să devoreze lemnul.

padurea

Profit de 330 milioane de euro

Au urmat zece ani de prosperitate pentru investitorul austriac. Acum are patru fabrici în România, iar la anul o deschide pe a cincea. Asta, deşi cu numai un an în urmă spunea că nu va mai deschide încă o fabrică.
“În România nu vom avea niciodată afaceri de un miliard de euro. Nu există suficientă materie primă pentru cinci fabrici aici”, spunea Gerald Schweighofer într-unul din rarele interviuri pe care le-a dat presei. Dar iată că s-a răzgândit şi în judeţul Covasna deja se lucrează la o nouă fabrică de prelucrare a lemnului.
Nici nu e de mirare dacă e să observăm ce bani a făcut doar în ultimii cinci ani: profit net de 330 milioane de euro în perioada 2008 -2013 şi o cifră de afaceri cumulată de 1,9 miliarde de euro. Echivalentul în lemn este uriaş.
Ca să ne facem o idee, să presupunem că tot lemnul prelucrat în fiecare an în fabricile austriacului este concentrat pe munţi de 2000 de hectare fiecare. Astfel, fabricile sale toacă tot lemnul de pe zece munţi anual.

Defrisari (1)

Lemnul, o mare tentaţie

La un asemenea rulaj, nici nu este de mirare că oricine are pârghiile necesare încearcă să pună mâna pe fiecare petic de pădure, pentru că lemnul are cui să-l vândă. Scandalul retrocedărilor ilegale a pădurilor din judeţele Moldovei – în care sunt arestaţi mai mulţi oameni de afaceri, politicieni şi alţii – încă nu s-a terminat.
Este foarte probabil ca lemnul din pădurile ce urmau să fie retrocedate ilegal să fi ajuns în fabricile lui Gerald Schweighofer sau măcar 70%, ca să păstrăm proporţia. Însă există şi un final. Cu atâtea fabrici care ar putea înghiţi cât lemn nu poate produce o ţară întreagă, o mişcare firească ce ar putea urma în viitorul apropiat este căutarea de noi teritorii.
“Cam cinci ani mai stă, apoi merge cu fabrici cu tot în Ucraina. Le demontează, le urcă în trenuri şi le montează acolo”, spune un silvicultor care l-a cunoscut pe austriac şi care a lucrat cu el.

poza-fabrica-rise-project-e1436869954576

S-a dublat numărul tăierilor ilegale

Conform unui studiu realizat de Green Peace pentru România, în anul 2012 s-au înregistrat circa 20.000 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, adică aproape 53 de cazuri pe zi, sancţionate cu amenzi contravenţionale sau cu întocmirea de dosare penale. Inspectoratele Teritoriale pentru Regim Silvic şi Vânătoare au înregistrat un total de 3.008 cazuri, Direcţiile Silvice au înregistrat 3.732 cazuri, iar la Poliţie au fost înregistrate 14.513 cazuri.
Comparativ cu situaţia anilor 2009-2011, perioadă în care s-au înregistrat în total 31.456 de cazuri de tăieri ilegale, numărul de cazuri înregistrate în 2012 este aproape dublu faţă de media numărului de cazuri înregistrate în cei trei ani. Potrivit surselor oficiale, volumul total de masă lemnoasă extrasă ilegal în 2012 este de 120.836 metri cubi, care reprezintă o pagubă de aproape 4 milioane de euro, considerând doar valoarea lemnului tăiat ilegal.

Gathered dead wood in community forest, Royal Bardiya National Park, South Western Nepal, 9th June 2009 PHOTOGRAPH BY AND COPYRIGHT OF SIMON DE TREY-WHITE + 91 98103 99809 + 91 11 435 06980 +44 07966 405896 +44 1963 220 745 email: simon@simondetreywhite.com

Fabricile lui Schweighofer

Siret (Suceava). Fabrica din Siret a fost preluată în 2009 de la Swedwood Suedia (IKEA). Aici sunt prelucraţi buştenii tăiaţi din pădurile deţinute de Holzindustrie Schweighofer. Unitatea prelucrează molid, brad şi pin şi ocupă cinci hectare.

Comăneşti (Bacău). La Comăneşti se află cea mai mare fabrică de panel din lume ce activează într-o singură locaţie. Aceasta a fost preluată în 2010 de la compania finlandeză Finnforest. 75% din lemnul procesat aici este din România, iar unele specii (fromager, ilomba) sunt din import. Fabrica are 17 hectare.

Sebeş (Alba). A început producţia în 2003. Fabrica se întinde pe 53 de hectare. 90% din lemnul prelucrat (molid şi brad) este tăiat în România, iar diferenţa vine din import. Unitatea are o capacitate de debitare de 1,45 milioane de metri cubi pe an.

Reci (Covasna). Holzindustrie Schweighofer construieşte încă o fabrică de prelucrare a lemnului în Reci (judeţul Covasna). Începerea operaţiunilor este programată pentru primul semestru al anului 2015. Va fi cea mai mare fabrică a companiei (70 de hectare) şi va utiliza materie primă din România şi din import.

Rădăuţi (Suceava). Înfiinţată în 2008, fabrica prelucrează molid şi brad din România (60%) şi pin din import (40%). Unitatea ocupă 50 de hectare, iar capacitatea anuală de producţie a grinzilor lamelare este de 100.000 m³. Acestea sunt fabricate din lemn de pin şi reprezintă produse premium special destinate pieţei japoneze.

defrisari

Cât lemn avem şi cine îl foloseşte

România produce anual 18 milioane de metri cubi de lemn brut, o treime reprezentând lemn de foc. Din cele 12 milioane de metri cubi rămase, în companiile prelucrătoare poate fi folosit doar lemnul provenit de la răşinoase, adică jumătate din cantitate, respectiv molid şi brad.
Rămân de exploatat şase milioane de metri cubi de buşteni. Conform datelor de pe site-ul schweighofer.at/ro, circa 4 milioane de metri cubi sunt prelucrate în fabricile companiei (71% din total). Diferenţa pleacă la export sau este prelucrată de oameni de afaceri din ţară.

Legătura dintre Gerald Schweighofer și președintele României, Klaus Iohannis

Există suspiciuni rezonabile care indică o posibilă implicare a preşedintelui Klaus Iohannis în susţinerea intereselor companiei Holzindustrie Schweighofer, fapt ce a generat scandalul din jurul noului Cod Silvic. Este vorba despre două situaţii care demonstrează că preşedintele este foarte apropiat de factori de decizie din cadrul firmei austriece.

În primul caz, este de semnalat faptul că fostul manager general de la Schweighofer ( actual patron care colaborează cu firma austriacă) este vecin cu Iohannis în Sibiu, cei doi locuind pe strada Bălea, la diferenţă de câteva case. Mai mult, soţia acestuia, procurorul de la Curtea de Apel Alba, Maria Capră, este cea care închis unul dintre dosarele lui Iohannis, în care era acuzat, într-o plângere penală, de implicare într-o reţea de retrocedări ilegale de imobile, pe vremea când era primar al Sibiului. Într-un al doilea caz, este de menţionat faptul că finul sau, Andreas Huber este consulul onorific al Austriei în România, un apropiat al firmei Holzindustrie Schweighofer.

colaj

Vecinul lui Iohannis a fost manager la compania austriacă

Sunt destule indicii care atrag atenţia asupra legăturilor directe sau indirecte dintre Klaus Iohannis şi firma austriacă. În primul rând, nu este de neglijat faptul că preşedintele este vecin, la câteva case cu fostul director general al companiei Holzindustrie Schweighofer, Cosmin Capră. Iohannis locuieşte la adresa str. Bălea 35, iar Capra la Bălea nr.7.

Cosmin Capră a condus firma austriacă între 2003 şi 2011. Apoi, din 2011 este managerul şi administratorul unei companii de energie regenerabilă, Energy Exchange Austria (EXAA) care produce biomasa realizată la Holzindustrie Schweighofer.

Vecina i-a dat NUP lui Iohannis

Şi mai interesant este faptul că soţia sa, Carmen Maria Capra, procuroare la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia este cea care i-a închis definitiv un dosar penal, pe data de 5 decembrie 2014, în care era acuzat de retrocedarea ilegală a unor imobile pe vremea în care era primar al Sibiului.

Oare nu se poate numi conflict de interese în condiţiile în care procuroarea care se ocupă de dosarul lui Iohannis este vecină cu actualul preşedinte? Menţionăm că acest dosar a fost închis la doar câteva săptămâni după ce Iohannis a ajuns şeful statului şi la numai 2 luni de la depunerea sa la diferite instituţii: DNA, Parchetul General.

Oare legea permite că vecina de pe stradă pe care locuieşti şi de la care împrumuţi zahăr sau cafea să te investigheze într-un dosar penal? Oare un asemenea procuror poate să-şi păstreze obiectivitatea?

Astfel, potrivit unei ordonanţe emise la 5.12.2014 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, dosarul nr.625/P/2014 este clasat pe motiv că faptele sunt prescrise. “Numită Staicu Eleonora a formulat în luna octombrie 2014 plângere penală împotriva numiţilor Klaus Werner Iohannis, Bucşa Radu Gabriel-notar, Forek Gertrud Therese Anna, Braune Stephan Max Johannis, Hâns Klein, preot al bisericii Evanghelice, Suciu Dorin-avocat, soţia avocatului Suciu Dorin, funcţionari şi foşti funcţionari ai OSPI Sibiu, funcţionari ai Primăriei (…) pentru săvârşirea în concurs a infracţiunilor de înşelăciune (…), fals în înscrisuri sub semnătură private şi uz de fals”.

“Verificând condiţiile tragerii la răspundere a penală a persoanelor care săvârşesc infracţiuni, constatăm că acestea nu sunt întrunite în speţă, în raport de starea de fapt, prescripţia răspunderii penale reprezentând o cauză care înlătura răspunderea penală. Astfel, prescripţia răspunderii penale ca instituţie de drept material înlătura răspunderea penală ca urmare a trecerii unei durate de timp prevăzute de lege. Efectele prescripţiei penale constau în stingerea obligaţiei infractorului de a suporta consecinţele penale ale faptei săvârşite şi totodată, în stingerea dreptului corelativ al statului de a declanşa său continua procedurile legale pentru aplicarea vreunei sancţiuni prevăzute de lege”, se arată în ordonanţa. Precizăm că în plângerea penală se face referire la fapte penale din perioada 2001-2003.

case_fam_iohannis_07

Finul lui Iohannis, prieten cu patronul companiei austriece

În al doilea caz de suspiciuni vizând posibile legături dintre Klaus Iohannis şi Holzindustrie Schweighofer, este vorba despre relaţiile foarte apropiate dintre finul preşedintelui, Andreas Huber, consul onorific al Austriei în România şi compania în cauză.

Andreas Huber, Consul Onorific al Austriei la Sibiu, a fost numit în această funcţie în luna mai 2011 şi are drept de circumscripţie consulară asupra regiunii judeţelor Sibiu, Braşov, Alba, Mureş, Covasna şi Harghita. Ce se spune în comunicatul oficial al Austriei: “Misiunea diplomatică, condusă de Consulul Onorific al Austriei la Sibiu, are rolul de a sprijini accesul companiilor austriece în regiune, de asemenea, ajutând la stabilirea contactelor între agenţii economici romani şi cei austrieci pentru diversificarea relaţiilor de afaceri, dar şi de a sprijini, la nevoie, cetăţenii austrieci aflaţi la Sibiu sau în regiunea de circumscripţie consulară, în relaţiile cu instituţiile publice şi autorităţile locale, în vederea rezolvării unor probleme personale”.

iohannis-nas-la-Huber

          KLAUS IOHANNIS                          ANDREAS HUBER

Cu alte cuvinte, finul lui Iohannis este foarte preocupat de soarta companiei Holzindustrie Schweighofer de interesele sale în României şi poate interveni pe lângă instituţiile abilitate pentru a sprijini dolentele acestora. Şi care este zona sa de influenţă? Chiar judeţul Alba, unde activează firma austriacă. Mai mult decât atât, presa locală a semnalat de multe ori prietenia dintre Andreas Huber şi Gerald Schweighofer, patronul companiei austriece.
Andreas Huber deţine mai multe afaceri în Sibiu, printre care şi o reprezentanţă auto a companiei Opel. Originar din localitatea Cristian, Huber a emigrat în anii ’80 în Germania şi s-a întors în România după Revoluţie. Este membru al Forumului Democrat al Germanilor din România din anul 2005.

1-wwf-before-is-to-late

Petrecerea de sfârşit de an la care a participat preşedinte al României face parte dintr-o tradiţie pe care au păstrat-o în ultimii ani cinci familii apropiate, între care şi Klaus Iohannis şi soţia sa Carmen, dar şi gazda, Andreas Huber, consulul onorific al Austriei la Sibiu.
Acesta din urmă, deţinătorul reprezentanţei Opel din municipiul păstorit până nu de mult de actualul preşedinte, are la nici 10 kilometri de Sibiu, în localitatea Cisnădioara, o casă de vacanţă situată în imediata apropiere a bisericii fortificate săseşti din satul locuit în majoritate de etnici germani.
Huber ar fi planificat deja totul şi işi aşteaptă amicii de suflet acasă, ca în fiecare an, să petreacă alături de ei în stil săsesc (”PAS CU PAS”), feriţi de ochii lumii.

sursa: LIBERTATEA.ro/SUCEAVANEWS.ro/ANCHETEONLINE.ro

14 comentarii la „„REGELE LEMNULUI”, austriacul GERALD SCHWEIGHOFER, „TERMITA” ce devorează pădurile României. Ce legătură este între SCHWEIGHOFER și KLAUS IOHANNIS

  • 22 iulie 2016 la 7:57
    Permalink

    FIRATIII AI DREEAAQQUUUUU DE JEGUUURRIIIIIIII ORDDIINNAAREEEEE JOS LABELE DE PE ROMANIA CARAAATTIIII-VAAAAAAA LA VOI SI TAIATI PADURILE VOAASSTTRREEEEEEE HUUUUUUUAAAAAAAAAAAAAAA!!!!!!!

    Răspunde
  • 22 iulie 2016 la 9:04
    Permalink

    Iti vine greata cand ii vezi ca ranjesc dupa dezastrul pe care il fac,dreptate nu se va face,speranta este in cel de sus care ne mai poate salva.

    Răspunde
  • 23 iulie 2016 la 8:55
    Permalink

    haideti mai fratilor sa-i dam afara sa-i alungam futui gura lor, ce mare lucru, facem o alinat pe contul de socializare si mergem peste ei

    Răspunde
  • 23 iulie 2016 la 21:40
    Permalink

    file-ar rusine ,mearga in tara lor si sa ne lase pe noi in pace

    Răspunde
  • 24 iulie 2016 la 5:36
    Permalink

    ei, si ce-i de facut….?..schimbarea de urgenta a legislatiei,,,,si mai ales inasprirea ei, si pentu ca raul a fost facut demult sa se mai salveze ce se poate pina nu-i prea tirziu..si asta tot de sus se poate face,.Cu injuraturi si grosolanii tot nu se rezolva nimic.Am vazut-o de curind pe ministra mediului cu ceva idei bune dar prea putin eficiente, ca acele camioane pline cu lemn, sunt convinsa ca circula cu „acte in regula” si cetateanul de buna credinta degeaba da telefoane la „organe”….de aceea ziceam ca ar trebui plecat de sus de tot…

    Răspunde
  • 24 iulie 2016 la 7:45
    Permalink

    Jigodia asta de iohannis trebuie dus la Targoviste exact ca Ceausescu , pus la zid si sa ia in ” greutate ” vreo 300-400gr de plumb !

    Răspunde
  • 24 iulie 2016 la 8:58
    Permalink

    am mers la vot cu increderea ca vom schimba ceva ba chiar iam facut si propaganda dom presedinte imi pare rau ACUM NU AM INCREDERE IN NICI UN POLITICIAN SI NICI UN PARTID toti sunt la fel vin ai nostri pleaca ai vostri toti cu aceeliasi scopuri sa se inbogateasca sa distruga tara si viitorul tari ei sunt teroristi ROMANIEI DAR POATE BUNUL DZ le va plati pina la singe la toti acesti iliciti

    Răspunde
  • 1 august 2016 la 17:09
    Permalink

    Pana la urma ardealul cumparat pe aurul propriu, pradat intr un secol cat in cinci. O parte mica a „venit inapoi” dar nu la popor. si pana la urma unde s romanii care nici nu au vrut unificarea, tac de un secol minciuna aduce minciuna mai mare… altfel iese la iveala adevar..

    Răspunde
  • 1 august 2016 la 20:00
    Permalink

    Sa nu uitam ca la demararea acestor contracte Klaus Johannis nu era presedinte si Nastase a fost cel care a dat aprobarile.Si nu vad ce legatura are defrisarea cu cite case are presedintele.Si eu am doua case si un apartament si nu am fost in functie de conducere si nici nu am furat , ci am muncit pentru ele.

    Răspunde
  • 5 august 2016 la 10:52
    Permalink

    Ce are de a face „cinci case s-au 6″câte o fi când toți oamenii și-au vrut pământul și pădurile înapoi ca apoi ne putând avea grijă de ele le-au transformat în zone defrișate s-au pârloage,au vândut cu bună știință pentru câțiva arginti ,ceva pentru care alții au murit luptând.A CUI ESTE VINA?..CEL CARE VINDE… S-AU CEL CARE CUMPĂRĂ?? Să stăm trâmb și să judecăm drept… s-au invers.Hotarati VOI.

    Răspunde
  • 9 iulie 2017 la 18:31
    Permalink

    Adica un primar din sibiu a semnat in locul guvernului in 2003?
    Multi idioti pe lumea asta!

    Răspunde
  • 10 iulie 2017 la 22:08
    Permalink

    nu i mai votati frati romani si atunci o sa dispara si zdrentele astea

    Răspunde
  • 7 octombrie 2017 la 19:58
    Permalink

    Fara acceptul celorlalti mai mari ce s-au succedat la conducerea României,nu s-ar fi intamplat aceasta…in ce tară s-a mai intamplat asta?Santem specialisti in a ne vinde tara…nu stiu un alt exemplu…

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *