MINISTRUL SĂNĂTĂȚII: „Dacă ar fi să aplicăm acum toate măsurile punitive, 80% din spitale ar trebui închise, ceea ce este o opţiune complet nerealistă şi ar arunca ţara în criză”

Sistemul de Sănătate are foarte multe vulnerabilităţi. Dacă ar fi să aplicăm toate măsurile punitive, circa 80% din spitale ar trebui închise, ceea ce este o opţiune complet nerealistă care ar arunca ţara în criză, a declarat, Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii.

Soluții pentru Spitalul de Arși

”Soluţia are două componente: una temporară, respectiv refacerea secţiei de terapie intensivă din spitalul curent, iar soluţia pe termen mediu şi lung nu poate fi legată pe clădirea actuală. Pentru investiţia în secţia de terapie intensivă luăm în calcul mai multe opţiuni- inclusiv varianta donaţiilor. Și aici am avut discuţii cu mai multe delegaţii de investitori străini care s-au declarat interesaţi. Ar fi doar o donaţie, nicio altă formă de asociere. A doua opţiune se referă la Primăria Capitalei, care are în administrare clădirea. Vorbim de varianta în care investiţia de modernizare să fie făcută din bugetul primăriei, de data aceasta în acord cu anumite standarde de minister. A treia opţiune e să contribuim de la bugetul de stat, respectiv din bugetul Ministerului Sănătăţii şi avem un acord de principiu în acest sens.

Soluţia pe termen mediu şi lung, respectiv relocarea, are câteva caracteristici, trebuie o infrastructură nouă, modernă, şi în imediata apropiere a unui spital multidisciplinar precum Floreasca, Spitalul Militar sau Universitar. Luăm în calcul fie identificarea şi modernizarea unei clădiri deja existente, fie construcţia de la zero a unei noi clădiri. Și în aces caz, sursele de finanţare luate în calcul sunt mai multe.”

Există un program al Băncii Mondiale plus Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020 al Comisiei Europene, prin care urmau să fie construite, în România, cinci spitale

„Sunt două chestiuni diferite: Vorbim de 250 de milioane de euro prin Banca Mondială, alocări care au mai multe componente, vorbim de cel mai mare program de investiţii al Băncii Mondiale. Împrumutul, în forma actuală, nu este, însă, alocat pentru constructia de spitale. Există componente care alocă finanţări pentru construcţia de centre de arşi. Programul Băncii Mondiale a fost semnat în 2014 şi până azi nu s-a tras niciun eurocent. Însă îmi asum să spun că tragerile vor începe din acest an.

În cazul fondurilor europene destinate Sănătăţii prin Programul Operaţional Regional, vorbim de 150 de milioane de euro pentru trei spitale regionale: Cluj, Iaşi, Craiova. Nu putem, însă, să vorbim de bani europeni fără condiţionalităţi exante. Acestea, pentru domeniul Sănătăţii, sunt legate de maparea nevoilor de servicii medicale. Este o condiţionalitate care trebuie îndeplinită până la sfârşitul acestui an. Practic trebuie să facem în câteva luni ce nu s-a făcut în ani. iar fără acest document nu poţi obţine banii europeni.

Ideea e că, atunci când vine vorba de finanţarea europeană, România are o alocare atât de mică, încât e o ruşine. Pe lângă cei 150 de milioane de euro destinaţi spitalelor regionale, de care vorbeam mai devreme, mai sunt câteva zeci de milioane de euro, alocări pentru investiţii în infrastructura de sănătate. Premisa de la care s-a plecat şi concluzia la care s-a ajuns, respectiv că facem trei spitale regionale cu 300 de milioane de euro din care statul finanzează 50%, este una greşită. Cu 100 de milioane de euro nu poţi construi un spital pe care să îl poţi numi regional la standarde europene.

Lucrăm la un proiect pentru construirea de spitale noi. Până la finalul mandatului sper să avem o viziune şi un plan de investiţii pentru următorii cinci ani. Lucrăm la studiul care să ne spună de ce este nevoie şi unde. În cazul spitalelor regionale vorbim de spitale multidisciplinare care au şi serviciu de urgenţă.

Nu cred că ne ajută la nimic să îi învinovăţim pe alţii în general. Problemele erau însă arhicunoscute.

Infecţiile nosocomiale, problema aceasta este extrem de bine cunoscută între angajaţii din spitale. Ca să înţelegeţi cât de cunoscută era am să vă spun o poveste foarte relevantă. Acum mai mulţi ani, în biroul meu de azi stătea un domn ministru iar soţia acestuia avea nevoie de o operaţie. Pentru că era soţia domnului ministru, un şef de secţie a unui spital mare din Bucureşti, tocmai pentru că ştia de problema infecţiilor, a închis secţia pentru igienizare şi după câteva săptămâni, după procesul acesta, a primit-o pe soţia domnului ministru pentru operaţie. Această poveste reală îţi spune multe despre cât de cunoscute erau problemele şi cum erau abordate.

646x404

Da, trebuia luate foarte multe măsuri şi nu s-au luat, iar sistemul are foarte multe vulnerabilităţi. Iar faptul că nu s-au luat măsuri fie proactive fie coercitive, respectiv de controale şi amenzi, fie de prevenire şi investiţii, ne-a adus în situaţia în care suntem astăzi. Dacă ar fi să aplicăm acum toate măsurile punitive, 80% din spitale ar trebui închise, ceea ce este o opţiune complet nerealistă şi ar arunca ţara în criză.

Nu vorbim de o degradare bruscă a sistemului. Vorbim de o degradare treptată a sistemului care este în antiteză cu evoluţia societăţii româneşti şi, mai ales a clasei de mijloc. Pentru un spital mare vorbim de o investiţie de câteva sute de milioane de euro. Dacă te uiţi cât a cheltuit statul pe terenuri şi săli de sport, pe reparaţii la drumuri, pe contracte de iluminat public, şi multe altele, sigur că te întrebi cum de nu s-au construit mai multe spitale. Nu a fost destul de important pentru noi? Nu am ştiut să construim? Pe de altă parte, şi în Sănătate sunt foarte mulţi bani irosiţi, cheltuieli care nu se văd, cum ar fi renovări făcute aiurea, echipamente de ultimă generaţie ţinute în pivniţă, sau secţii modernizate şi nefolosite.

spitale_interior

Privatizatizarea, în general, contrar celor spuse de unii, nu este o prioritate a mandatului meu sau a guvernului din care fac parte. Privatizarea spitalelor nu e un panaceu universal. Pentru anumite arii, privatizarea poate fi o soluţie, respectiv pentru anumite servicii ambulatorii care pot fi standardizate şi pot fi livrate în condiţii optime, la costuri poate mai mici.

Căutăm altfel de soluţii. Pregătim şi vom face public un plan de investiţii pe termen mediu. Vorbim de un buget de peste un miliard de euro pentru următorii ani. Doar cele 3 spitale regionale vor ajunge la o investiţie de peste 600 de milioane de euro, după estimările noastre.

O soluţie pe care o consider viabilă este cea a unei forme anume de parteneriat public privat, pentru anumite obiective de investiţii precum proiectele pilot Marie Curie şi Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardio-Vasculare Dr. Prof. C.C. Iliescu. În acest sens, discuţiile cu BERD sunt avansate. Structurarea proiectului va fi făcută alături de această instituţie internaţională. Finanţarea o va aduce partenerul privat. Actul medical rămâne în totalitate în sarcina statului. Privatul construieşte, finanţează, operează din punct de vedere tehnic. Iar pentru acest lucru, dacă acel spital respectă anumite criterii de performanţă în privinţa construcţiei, funcţionării şi echipamentelor, primeşte regulat o sumă de la stat, în cadrul unui contract încheiat pe o perioadă de 25 de ani. De asemenea, important de menţionat este faptul că vorbim de investiţii de 200 de milioane de euro în fiecare caz. În acest moment suntem la stadiul la care se actualizează studiile de fezabilitate iar, pentru acest lucru, BERD urmează să contracteze un consultant, sperăm noi cât mai curând. La capitolul investiţii avem în vedere să colaborăm şi cu autorităţile publice locale. Finanţarea să fie făcută la comun dar standardele să fie impuse de Ministerul Sănătăţii.

145856298890490798

Iau în calcul o a managementului sanitar. În prezent, sunt şase ordine care reglementează managementul. Modificările vor fi focusate pe siguranţa pacientului, controlul infecţiilor, perspectiva reală a pacientului şi eficienţa managementului şi gestionarea investiţiilor şi a structurii funcţionale. Acum madantul este pentru o perioadă de 3 ani şi poate fi reînnoit în condiţiile de performanţă. Performanţa, însă, a fost evaluată defectuos până acum. Există două ordine de ministru care reglementează evaluarea, prin care indicatorii de performanţă puteau fi ajustaţi de către manager. După aplicarea noilor reguli, pentru indicatorii de evaluare se vor elabora standarde faţă de care se face evaluarea.” a declarat Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

sursa: CAPITAL.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *