Paradoxul România, țară bogată cu oameni săraci

Institutul Național de Statistică a publicat raportul anual numit ”Condițiile de viață ale populației din România”. Autorii raportului ne explică, în cele 126 de pagini, că în 2015, în România nivelul de trai a fost sub cel preconizat, de parcă noi, oamenii de rând, nu am putut vedea asta zi de zi. Paradoxul este că în 2015 România a înregistrat a doua creștere economică din Uniunea Europeană (3,8%), după Slovacia.

Din documentul mai sus amintit aflăm că în țara noastră familiile cele mai multe sunt compuse din pensionari, peste 43%, pe când familiile care au în componență cel puțin două persoane salariate este de puțin peste 37%. De speriat este faptul că restul familiilor, până la 100%, nu au decât un singur salariat, sau niciunul.

Uitându-ne la acest aspect și adunând faptul că mai mult de jumătate din pensionari au venituri sub 1.000 de lei, iar peste 1,3 milioane de salariați (din mediul privat și bugetar) câștigă doar 917 lei (salariul minim) nu ne miră faptul că INS-ul ne anunță că în 2015 „una din trei familii a înregistrat restanțe repetate la plata utilităților și întreținere”. Am uitat să includ în ecuație și faptul că aproximativ 250.000 de români primesc ajutor social și că aproximativ jumătate de milion de oameni (cifră vehiculată, dar necofirmată) nu au niciun fel de venit.

Totuși, paradoxul continuă: în 2015, mai mult de un milion de români s-au împrumutat la bănci, iar mai mult de jumătate dintre aceștia și-au pus gaj casa, aici fiind incluse doar împrumuturile de peste 20.000 lei. Deoarece datele neoficiale arată că unul din doi români a accesat un împrumut bancar sau a apelat la un IFN (Instituție Financiară Nebancară). Din totalul acestora, mai mult de 700.000 de persoane figurează în baza de date a Biroului de Credite ca restanțieri.

Însă, paradoxul abia acum vine. Pentru ce s-au împrumutat românii? 43,6% au luat bani pentru a își achiziționa autoturisme, echipamente tehnice și electronice. Adică pe principiul ”sărac, dar am plasmă și telefon ultimul răcnet”. Doar 4,9% din împrumuturi au fost folosite pentru achitarea unor cheltuieli legate de sănătate și plata facturilor, și numai 3,4% pentru educație și îngrijirea copiilor.

Ceea ce urmează ar putea interesa (sau nu) anumite autorități locale. Și anume, în România secolului 21 peste 60% din gospodăriile rurale nu beneficiază de avantajele oferite de existența unei băi și a grupului sanitar în interiorul locuinței. Mai mult, în România încă există localități fără apă sau electricitate?!!!

”O gospodărie din șapte se confruntă cu una sau mai multe probleme serioase privind locuința. Printre cele mai frecvente probleme care afectează calitatea locuirii se află cele privind deteriorarea pereților, podelelor, tocurilor de ferestre (59,5% din totalul gospodăriilor care reclamă existența unor probleme ale locuinței) și igrasia din pereți, podele sau fundația casei (48,7%)”, se mai arată în raportul INS.

În concluzie, suntem o țară bogată, cu o economie care de doi ani creste constant, dar care este locuită în mare parte de oameni săraci, asistați social, șomeri și pensionari…

Adi STROESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *