Alocuțiunea națională susținută de premierul Dacian Cioloș în plenul Adunării Generale a ONU

„Domnule Președinte,

Domnule Secretar general,

Doamnelor și domnilor,

Mai mult ca oricând, lumea se află în fața unor provocări care cer soluții globale.

Conflicte care nu încetează de mai mult timp, flagelul terorismului, catastrofe naturale, sărăcia, excluziunea socială, populații deplasate, – sunt tot atâtea provocări  pe care trebuie să le abordăm în mod durabil, printr-o tratare globală.

Lumea noastră este împinsă din ce în ce mai mult să caute soluții inclusive. Nu există pace, nici securitate fără dezvoltare.

Obiectivele Dezvoltării Durabile ne oferă o noua șansă tuturor și reprezintă «un impuls universal pentru transformarea lumii». Aceste obiective stabilesc un program de acțiune ambițios  pentru următorii ani, în vederea eradicării sărăciei extreme, a luptei pentru pace și securitate, a luptei împotriva inegalității și injustiției și pentru apărarea planetei.

Avem nevoie de mai multă integrare la nivelul diferitelor strategii privind schimbările climatice, dezvoltarea, ajutorul umanitar, eradicarea foametei, creșterea economică și edificarea păcii.

Orientarea pe care o dăm politicilor noastre – sociale, industriale, agricole – influențează într-un fel sau altul dezvoltarea durabilă.  Experiența trecutului ne arată că abordările sectoriale, rupte unele de altele, creează mai multe probleme decât rezolvă.

În România, am lansat procesul de transpunere pe plan național a obiectivelor dezvoltării durabile. Ne concentrăm în primul rând pe luarea în considerare a schimbărilor mediului înconjurător și climatice în politicile sectoriale. Noi dorim să asigurăm tranziția  către o economie verde și circulară, acordând o atenție deosebită bunei gestiuni a capitalului natural și a zonelor protejate, care acoperă 25% din teritoriul nostru.

Implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și tranziția către o economie verde constituie, din punctul nostru de vedere, singurul mijloc pentru asigurarea unei vieți durabile, inclusive și decente pentru cetățeni.

Noi considerăm că o abordare transversală a politicilor energetice, agricole, de mediu înconjurător și de climat este esențială pentru a se atinge Obiectivele Dezvoltării Durabile. De exemplu, în domeniile locuințelor și al eficacității energetice, am adoptat recent un program care privilegiază  tehnologiile și materialele «verzi» (Casa verde).

În acest an, în România am adoptat de asemenea un pachet național anti-sărăcie, inclusiv măsuri specifice pentru a combate excluziunea socială și măsuri de sprijin pentru copiii din mediile defavorizate.

Dezvoltarea nu poate fi durabilă dacă nu este inclusivă, atât în conținutul său, cât și în modul de punere în practică.  Pentru acest motiv noi am investit mult în acest an în instrumente de guvernare deschisă, implicând societatea civilă și mediul de afaceri.

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Evoluțiile recente din estul și sudul Europei, din ultimii doi ani, au evidențiat provocări complexe în materie de securitate în vecinătatea țării mele. Acestea generează regrese în ceea ce privește perspectivele de dezvoltare durabilă.

Conflictele înghețate din jurul Mării Negre rămân o amenințare permanentă și gravă la adresa stabilității din regiune și din afara sa. Aceste conflicte pun în așteptare perspectiva prosperității și a respectării principiilor și normelor dreptului internațional. Suntem profund îngrijorați de utilizarea de tactici de luptă hibride și de anexarea ilegală a teritoriilor.

Instabilitatea în creștere din Orientul Mijlociu, cu epicentrul în Siria, este o sursă majoră de proliferare a terorismului, a migrației masive, a riscurilor de instabilitate nu numai pentru regiune, ci pentru întreaga lume. Această instabilitate trebuie să fie abordată cu determinare. Trebuie să încurajăm procesul de reconciliere în țările afectate de instabilitate, prin crearea de politici care vizează promovarea unor punți între comunități și pentru a asigura incluziune și reprezentare corespunzătoare.

Ar trebui să reflectăm mai mult asupra unei strategii pentru reconstrucția post-conflict, bazându-ne pe obiectivele de dezvoltare durabilă și țintele lor, fie în Siria, Irak, Libia sau Yemen, și să continuăm discuțiile cu privire la procesul instituțional și contribuțiile financiare necesare, cu toate părțile implicate.

România este convinsă că rezolvarea conflictului israeliano-palestinian este una dintre cele mai importante sarcini pe care trebuie să le îndeplinim și care ar putea constitui un punct de cotitură pe drumul înapoi spre stabilizare, respectarea drepturilor fundamentale, acceptarea reciprocă și prosperitate.

Țara mea rămâne angajată în efortul ONU de  menținere a  păcii și securității internaționale. România este de mult timp un contributor la menținerea păcii de către ONU. În prezent, forțele militare și de poliție române iau parte la zece operațiuni de menținere a păcii ale ONU și două misiuni politice speciale.

Pacea și securitatea nu ar putea fi menținute în cazul în care continua amenințare potențială a proliferării armelor de distrugere în masă, în special a armelor nucleare persistă. În prezent, România asigură președinția Comisiei Pregătitoare a Tratatului pentru Interzicerea Totală a Experiențelor Nucleare. România a fost fermă în condamnarea testelor nucleare efectuate de către Republica Democrată Populară Coreeană în acest an.

Aș dori, de asemenea, să subliniez cât de important este să regândim relația dintre politicile umanitare și cele de dezvoltare ca pe o oportunitate de a găsi noi soluții și răspunsuri. Depinde de noi să ne bazăm pe experiențele și inițiativele regionale existente, unele dintre ele apărute în urma Summit-ului Umanitar Global de la Istanbul.

Trebuie să trecem dincolo de abordările sectoriale în materie de politică comercială, să luptăm împotriva schimbărilor climatice, foametei și sărăciei, să asigurăm producția de alimente și creșterea economică și să găsim un cadru instituțional mai cuprinzător pentru a oferi soluții integrate.

România își intensifică eforturile pentru a răspunde acestor provocări în spiritul solidarității internaționale și al responsabilității comune, în conformitate cu obligațiile noastre legale și morale.

Permiteți-mi să enunț trei argumente scurte pentru a evidenția principalele noastre linii de acțiune:

În primul rând, în calitate de donator emergent și de țară de relocare, România a luat măsuri pentru a-și extinde contribuția la acțiunile umanitare internaționale, în ultimii ani, prin creșterea capacității sale de relocare și a asistenței financiare.

În al doilea rând, România continuă să pledeze pentru consolidarea respectării dreptului umanitar internațional și să se angajeze în mod constructiv în dezbateri cu privire la posibilele modalități de a îmbunătăți conformitatea cu acesta.

În al treilea rând, în calitatea sa de Președinte al celei de-a 7-a Conferințe a Părților la Convenția ONU privind combaterea criminalității organizate transfrontaliere (UNTOC), România încurajează mai multă responsabilitate în ceea ce privește implementarea inter alia a dispozițiilor privind traficul de persoane și traficul de migranți.

Excelențe,

Doamnelor si domnilor,

Atacuri teroriste cumplite au șocat lumea în acest an și ne-au reamintit că terorismul internațional subminează pacea și securitatea, pretutindeni în lume. Nu putem permitem teroriștilor să dețină controlul.

Grupurile teroriste nu pot fi combătute doar printr-o acțiune militară, ci și prin reducerea atracției pe care o exercită asupra adepților lor, în special persoanele tinere. Trebuie să abordăm în primul rând cauzele principale care au permis extinderea acestor grupuri.

Prevenirea radicalizării este un element cheie, acțiunea trebuie focalizată asupra condițiilor socio-economice ale persoanelor din  comunitățile cele mai vulnerabile la radicalizare și recrutare. Sunt necesare instrumente mai eficiente de comunicare și de educație.

Îmi exprim aprecierea pentru progresele considerabile realizate în ultimele câteva luni, în lupta împotriva Da’esh în Libia, Irak sau Siria. Este de maximă urgență să nu le permitem să-și găsească refugii sigure în alte zone, precum și să luăm toate măsurile pentru a opri fluxul de luptători străini să li se alăture. Dar acesta este doar un singur pas. Zonele eliberate au nevoie de reconstrucție și stabilizare.

Ideea că răspunsul la terorism necesită o acțiune multilaterală, bazată pe dreptul internațional, a fost susținută de România de ceva timp. Din acest motiv, România și Spania au propus crearea  unei Curți Internaționale împotriva Terorismului, ca mijloc de a asigura tragerea la răspundere a celor vinovați de crime oribile care continuă și în prezent.

Înainte de a încheia, aș dori să-mi exprim aprecierea pentru rolul activ și contribuția remarcabilă a Secretarului General al ONU, Excelența Sa, domnul Ban Ki-moon, la consolidarea poziției ONU în arena internațională și la promovarea păcii, stabilității și dezvoltării durabile. Mandatul său la conducerea acestei organizații este o sursă de inspirație pentru numeroși oameni din întreaga lume.

Țara mea se angajează să continue să aloce importante resurse politice, diplomatice, umane și financiare pentru stabilitatea regională și globală, în sprijinul eforturilor ONU de asigurare a păcii și securității.

Din acest motiv, România candidează pentru un nou mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate pentru intervalul 2020-2021.Cred cu tărie că parcursul solid și experiența României în crearea de punți de legătură și în construirea încrederii în relațiile cu toate statele membre ale ONU vor reprezenta o contribuție valoroasă la activitatea Consiliului de Securitate.

Vă mulțumesc!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *