Strategie și Plan de acțiuni pentru creșterea siguranței rutiere până în 2020 și reducerea la jumătate a deceselor din accidente rutiere față de 2010

Guvernul a aprobat astăzi Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră pentru perioada 2016-2020 și Planul de acțiuni pentru implementarea strategiei, având ca obiective majore creșterea siguranței rutiere și reducerea la jumătate a numărului de decese din accidente rutiere până în anul 2020 față de anul 2010. Asumarea de către România a acestor obiective este în concordanță cu orientările comunicate de Comisia Europeană pentru perioada 2011-2020 pentru un spațiu european de siguranță rutieră și reducerea deceselor cu 50% față de perioada anterioară.

Strategia pentru siguranță rutieră își propune mai multe direcții de acțiune, și anume: întărirea și coordonarea instituțională, factorul uman în siguranța rutieră, formarea în domeniul siguranței rutiere, îmbunătățirea evaluării medicale și psihologice, instruire și examinare, îmbunătățirea legislației și a controlului respectării legilor în domeniu, siguranța infrastructurii rutiere, transport și mobilitate, siguranța vehiculelor, cercetare și statistică în domeniul siguranței rutiere.

Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră 2016-2020 prevede sarcini specifice pentru autoritățile publice cu atribuții în domeniul siguranței rutiere. Astfel, în ceea ce privește coordonarea instituțională, Planul de Acțiuni aferent Strategiei include măsuri pe termen scurt (1-2 ani) și termen mediu (3-5 ani) pentru îmbunătățirea sistemului de intervenție la accidente și a asistenței medicale de urgență, între care asigurarea funcționalității serviciilor specializate de urgență într-un spațiu comun, prin colocarea dispeceratelor de urgență, cât și prin unificarea dispecerizării resurselor pe domenii de intervenție (medical, ordine publică, etc.) și elaborarea unor scheme de intervenție mai clare. De asemenea, pentru dezvoltarea bazei materiale a unităților de intervenție este prevăzută, pe termen scurt, îmbunătățirea dotării cu autospeciale pentru descarcerare, ambulanțe, iar pe termen mediu, îmbunătățirea dotării serviciilor de urgență cu elicoptere. Tot la nivel instituțional, Strategia prevede consolidarea rolului Consiliului Interministerial pentru Siguranță Rutieră (CISR) ca organ principal în materie de siguranță rutieră, de coordonare între instituții naționale și departamentele Consiliului și între CISR și județe, municipalități și alte instituții locale.

În ceea ce privește factorul uman în siguranța rutieră, Strategia urmărește corectarea comportamentului pe drumurile rutiere, prin întărirea rolului educației rutiere și a campaniilor de sensibilizare și conștientizare. În acest sens, acțiunile propuse îi vizează pe toți participanții la trafic – șoferi, pietoni, bicicliști, motocicliști – indiferent de vârstă sau profesie. Se va pune accent pe identificarea soluțiilor de reducere a numărului de persoane decedate și al persoanelor grav rănite din categoriile de persoane cu risc crescut (pietoni, motocicliști, bicicliști, copii, tineri, persoane vârstnice). Pe termen scurt, este prevăzută reglementarea unui Plan Național de Educație Rutieră, Strategia punând în centrul atenției, după modelul european, participantul la trafic și cu un accent deosebit pe educația și formarea copiilor a tinerilor și a conducătorilor auto începători. Acțiunile sunt structurate pe trei direcții: educație rutieră în școală, campanii de informare în media și îmbunătățirea nivelului de pregătire a conducătorilor auto. Pe termen scurt, este prevăzută introducerea înregistrării video a examenelor pentru obținerea certificatelor și atestatelor profesionale, iar pe termen lung va fi amendată legea astfel încât școlile de șoferi să-și poată prelungi autorizația de funcționare cu condiția ca minim 50% dintre cursanți să promoveze examenul. Este prevăzută, totodată, crearea cadrului legal necesar pentru reabilitarea și consilierea conducătorilor auto cu abateri grave și repetate de la normele rutiere, mai ales în cazul șoferilor profesioniști.

Tinerii sunt vizați și ei prin această strategie, care prevede crearea de programe universitare, post-universitare și de formare în domeniul siguranței rutiere, aceste programe urmând a fi introduse de către universități, în parteneriat cu instituții având abilități și expertiza necesară în domeniu. Acțiunile vor viza și îmbunătățirea evaluării medicale și psihologice pentru obținerea permisului auto, prin actualizarea periodică a baremelor de evaluare și eliminarea posibilităților de obținere a avizelor în mod fraudulos. În plus, după o anumită vârstă, vor fi reduse perioadele de efectuare a controalelor medicale pentru conducătorii auto.

Planul de acțiuni stabilește, totodată, direcțiile de creștere a siguranței infrastructurii rutiere, ținându-se cont la elaborarea strategiei și a planului de acțiuni și de problemele majore identificate de studiul efectuat în vederea elaborării Master Planului General de Transport al României. Măsurile propuse vizează realizarea unei infrastructuri care să corespundă nevoilor de mobilitate și nevoilor de dezvoltare economică, prin creșterea capacității de transport (autostrăzi), fără scăderea gradului de siguranță, prin adoptarea pe termen scurt a unui Plan Național pentru introducerea pe scară largă a Sistemelor de Transport Inteligente, sancționarea administratorilor/executanților de lucrări de drumuri pentru nerespectarea normelor legale, realizarea de amenajări speciale destinate participanților la trafic considerați vulnerabili (separarea utilizatorilor motorizați de drum de bicicliști și pietoni, restricționarea construirii în zonele adiacente arterelor de tranzit și ocolitoare.

Alte acțiuni prevăzute în Strategie sunt introducerea inspecției tehnice de siguranță pentru repunerea în circulație a vehiculelor implicate în accidente rutiere, precum și responsabilizarea și sancționarea, de principiu, atât a conducătorului auto, cât și a operatorului de transport în caz de abateri.

În materie de sancțiuni și urmărirea executării sancțiunilor pentru nerespectarea legislației rutiere, strategia aprobată de Guvern mută accentul pe constatarea abaterilor cu ajutorul sistemelor automate, propunând analizarea și adoptarea modelului statelor membre UE care înregistrează procente maxime de încasare pe acest tip de constatare a contravențiilor.

Instituțiile cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere vor elabora propriile documente necesare implementării sectoriale a acesteia. Instituțiile responsabile cu implementarea strategiei sunt stabilite atât prin prevederile legale după care este organizat și funcționează Consiliul Interministerial pentru Siguranță Rutieră (CISR), cât și prin Planul de Acțiuni.

Finanțarea necesară îndeplinirii măsurilor prevăzute în Planul de acțiuni prioritare se realizează în limita bugetelor anuale aprobate autorităților/instituțiilor publice implicate în siguranța rutieră.

0

Conform statisticilor, dintre toate modurile de transport, transportul rutier este cel mai periculos și costisitor în termeni de vieți omenești și costuri aferente. Astfel, siguranța rutieră reprezintă o problemă de interes individual, național, european și mondial, iar abordarea acesteia trebuie să fie corespunzătoare fiecărui nivel în parte, cu răspunderea împărțită între toți actorii implicați.

Constientizarea gravitatii problemei sigurantei circulatiei s-a realizat la cel mai inalt nivel si astfel, in 2010, OMS a declarat deceniul 2011-2020 – Deceniul Actiunii in Siguranta rutiera si si-a asumat ca si tinta reducerea cu 50% a numarului persoanelor decedate in accidente rutiere, țintă preluată de UE, si implicit de Romania.

Pentru a atinge aceasta tinta, este mare nevoie de prezenta strategie, care exprimă liniile strategice pentru stabilirea politicii guvernamentale în ceea ce priveşte siguranţa rutieră şi căile de realizare şi îmbunătăţire a acesteia.

Aceasta urmează a fi pusă în aplicare de către instituţiile cu atribuţii în domeniu, organe de specialitate ale administraţiei publice centrale împreună cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale.

1

Statisticile privind accidentele rutiere și consecințele acestora arată că țara noastră este pe ultimele locuri în ceea ce privește siguranța rutieră.  Pierderile de vieți omenești ca urmare a accidentelor rutiere sunt de aprox. 1800 pe an, cu o medie zilnică de cca. 5 decese. De asemenea, prin raportarea numărului de victime înregistrate anual la populația României se obține un raport de 95 de morți la 1 milion de locuitori, cea mai ridicată valoare dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, valoare dublă față de media statelor europene și triplă în comparație cu cele mai performante. Nu trebuie decat sa va imaginati ca lunar, in tara noastra, se prabuseste un avion cu 150 de persoane la bord.

O situație similară este înregistrată și în ceea ce privește persoanele rănite grav în accidentele rutiere, al căror număr este de peste 8000 pe an.

2

Conform datelor publicate de ETSC în 2015, reprezentate în figura, din 2001 când a fost stabilită ținta pentru reducerea numărului de decese din accidentele rutiere și până în prezent, România are cea mai slabă perfomanță, alături de Malta, Bulgaria și Polonia.

3

Din analiza cauzelor care determină accidentele rutiere se detașază doi mari factori cauzali, respectiv indisciplina pietonală și viteza neadaptată. Bineînțeles, sunt și alte cauze precum neacordarea de prioritate, efectuarea incorectă a depășirilor, neatenția, conducere sub influența alcoolului, nepăstrarea distanței de siguranță. La baza tuturor acestora sta un comportament riscant al participantilor la trafic, care provine dintr-un climat de indisciplina si indiferenta.

Este totuși necesar să se facă aici o precizare: aceste cauze sunt directe, raportate la actorul care a încălcat o prevedere a reglementărilor privind circulația pe drumurile publice, fapt ce a determinat direct și neechivoc producerea accidentului. Statisticile naționale oferă acest gen de date clare.  Totuși, privind în context general complexul cauzal care determină producerea accidentelor, trebuie să remarcăm că există și alți factori care favorizează, încurajează sau nu descurajează suficient anumite comportamente care duc la producerea accidentelor. Insuficiența amenajărilor pentru traversarea pietonală a drumului public, mai ales în localitățile lineare traversate de drumurile naționale, gradul nesatisfăcător de încasare a amenzilor aplicate pentru abaterile de la reglementările privind circulația pe drumurile publice, lipsa unor sisteme automate de constatare a contravențiilor (camere video) precum și a cadrului legislativ privitor la înființarea, funcționarea și mentenanța acestora sunt doar câteva dintre probleme identificate de experții români și internaționali. Aceste neajunsuri fac diferența între situația din țara noastră și situația din statele cu bune performanțe de siguranță rutieră, diferență care apare cu evidență în cifrele statistice.

4

  1. Întărire şi coordonare instituţională Îmbunătăţirea sistemului de management integrat al serviciilor specializate de urgenţă care intervin în cazul accidentelor rutiere (printre care Dezvoltarea unui sistem integrat de informații și date statistice, cat si Adoptarea sistemului MAIS – Scala Maximum Abreviată a Leziunilor – care va permite cuantificarea unitară a numărului de răniți grav de către unitățile medicale de primire a urgențelor), Întărirea capacității instituționale – CISR.etc.
  2. Factorul uman în siguranţa rutieră – Intărirea rolului educaţiei rutiere şi a campaniilor de sensibilizare şi conştientizare – Plan national de educatie rutiera, Reabilitarea şi consilierea conducătorilor de autovehicule cu abateri grave de la normele circulației rutiere, comise în mod repetat;etc.
  3. Formarea în domeniul siguranţei rutiere – Crearea de programe universitare, post-universitare şi de formare în domeniul siguranţei rutiere (ASR), Îmbunătăţirea calității cercetării la locul accidentului și a expertizelor tehnice judiciare, etc.
  4. Îmbunătăţirea evaluării medicale şi psihologice – pentru obţinerea permisului de conducere auto,cat si a persoanelor cu funcții care concură la siguranța circulației
  5. Instruire şi examinare – Îmbunătăţirea calităţii instruirii oferite de şcolile de şoferi şi centrele de pregătire și perfecționare profesională a personalului de specialitate din domeniul transportului rutier, Perfecționarea legislației din domeniu, Îmbunătăţirea calității examinării;
  6. 6. Îmbunătățirea legislației și a controlului respectării acesteia – Îmbunătăţirea capacităţii de supraveghere şi impunere a legii prin intermediul sistemelor automate de constatare a abaterilor, Creşterea gradului de încasare a amenzilor contravenţionale şi scăderea costurilor administrative de procesare a contravenţiilor (gradul de încasare a amenzilor la regimul circulaţiei este sub 40 %, în timp ce la nivelul statelor membre UE acesta este de peste 90%, în Olanda fiind chiar de 98%)
  7. Siguranţa Infrastructurii Rutiere – Îmbunătăţirea managementului siguranţei infrastructurii rutiere (legea 265/2008, normative), Crearea unei infrastructuri rutiere sigure și introducerea utilizării pe scară largă a sistemelor de transport inteligente, Realizarea de amenajari speciale destinate participantilor vulnerabili la trafic (este deja in elaborare normativul pentru infrastructura de biciclete, cat si HG-ul pentru cicloturism);
  8. Transport şi Mobilitate – Creşterea siguranţei transportului rutier de marfă şi a transportului de persoane în curse regulate, Revizuirea reglementărilor de dezvoltare urbană și a normelor de construire în mediul urban de-a lungul drumurilor de tranzit – europene, naţionale, judeţene – şi limitarea dezvoltării liniare a localităţilor existente.
  9. Siguranţa Vehiculelor – Creşterea siguranţei rutiere prin îmbunătăţirea stării tehnice a parcului rutier, Introducerea inspecţiei tehnice de siguranţă pentru repunerea în circulaţie a vehiculelor implicate în accidente rutiere,
  10. Cercetare – Determinarea, actualizarea și îmbunătăţirea utilizării costurilor sociale ale accidentelor rutiere, Stabilirea viziunilor şi a obiectivelor detaliate, Îmbunătăţirea colectării și analizei datelor și a diseminării statisticilor, Crearea sistemului de monitorizare şi evaluare

Acestea sunt cele 10 mari direcții de acțiune, care au fost stabilitate plecând de la o analiză atentă a statisticilor accidentelor rutiere, cât și cu spijinul unei asistențe tehnice din partea Jaspers. Însă, în 4 ani de acum, aceste task-uri trebuie și evaluate, iar cel mai bun mod de a face acest lucru este prin indicatori.

5

Iar principalul indicator cu privire la reuşita implementării strategiei prin mijloacele oferite de politicile cuprinse în Planul de Acţiuni Prioritare îl reprezintă atingerea obiectivului general al prezentei strategii (obiectiv preluat de la UE și asumat în 2010, cand a fost proclamat Deceniul 2011-2020 Deceniul unei acțiuni în siguranța rutieră),  acela de reducere la jumătate a numărului de decese din accidente rutiere până în anul 2020 față de anul 2010, astfel încât în anul 2020 să se înregistreze cel mult 1188 de decese, față de 2377 în 2010.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *