Inginerul Liviu Bădescu, preşedintele FRKAGD: „Fiecare practicant în primul rând, trebuie să cunoască regulile de politeţe în dojo înainte de a fi pus în situaţia să le aplice”

„În opinia mea, societatea în care trăim este o familie cu milioane de membri şi viaţa societăţii, în întregul ei, şi a omului, luat ca individualitate, cu personalitate proprie şi distinctă, se desfăşoară în mod normal între anumite limite, între situaţii atât de numeroase încât cunoaşterea şi rezolvarea lor numai după ceea ce îţi dictează inima este departe de a fi suficientă”, spune preşedintele singurei federaţii care are sediul în Rm. Vâlcea, Federaţia Română de Aiki şi Goshin – Do, inginerul Liviu Bădescu.

Despre partea spirituală a civilizaţiei moderne

„Asta, cu atât mai mult cu cât condiţiile moderne ale civilizaţiei contemporane, şi mă gândesc aici la partea spirituală a acesteia, ca şi dorinţa de a făuri un om nou, liber şi demn, impun tuturor membrilor societăţii un complex vast de cerinţe în absenţa cărora societatea suferă asaltul, discret sau vizibil, al unor influenţe dăunătoare. Din acest punct de vedere, stilul goshin-do se ocupă de una din cele mai critice probleme cu care se confruntă orice societate, în orice moment: educaţia practicanţilor. Termenul de educaţie provine dintr-un cuvânt latinesc care înseamnă a şlefui sau a creşte pe cineva. Toţi oamenii trebuie să fie capabili să fie utili, iar acest tip de educaţie umanistă tinde spre formarea unui caracter de înaltă clasă şi a unei individualităţi bine dezvoltate. Este important ca o Artă Marţială  şi cu atât mai mult goshin-do-ul să formeze oameni disciplinaţi, oameni cu personalitate şi creativitate. Multe critici sunt aduse şcolilor şi stilurilor care, promovând în mod exacerbat latura competitivă, formează oameni amorfi, fără dezvoltare spirituală potrivită rangului pe care, cu mândrie, uneori, îl afişează. Latura tehnică şi cea spirituală a budo-ului nu pot fi separate, ele trebuind să fie în strânsă corelaţie. O astfel de educaţie are menirea de a forma bărbaţi şi femei, tineri şi vârstnici, care să-şi amelioreze continuu inteligenţa şi sensibilitatea şi, lucru extrem de important, să-şi creeze o abilitate foarte dezvoltată de a gândi, de a evolua şi judeca mult mai bine lucrurile”

Politeţea nu trebuie să fie apanajul unora

Acesta mai precizează că membrii unei organizaţii de Arte Marţiale sunt, de regulă, familiarizaţi cu regulile de politeţe şi le aplică, ei reprezintă organizaţia în mod strălucit. „Fiecare practicant în primul rând, trebuie să cunoască regulile de politeţe în dojo înainte de a fi pus în situaţia să le aplice. Regulile de politeţe, de exemplu, delimitează ceea ce este adecvat de ceea ce este nepotrivit atunci când te afli la începutul sau sfârşitul unui antrenament sau al unei şedinţe spirituale. Politeţea este, în ordinea filozofică şi socială a lucrurilor, nu apanajul unora, ci obligaţia tuturora. Foarte mulţi se adresează semenilor lor după cum sunt obişnuiţi. Mulţi nu pot asimila bunăcuviinţa şi regulile elementare de politeţe, pentru că instinctele lor animalice domină cunoaşterea raţională. Dimpotrivă, o atitudine etică, plină de răspundere şi de gravitate, impresionează chiar şi pe cei mai agresivi şi intoleranţi. Oamenii te judecă, de cele mai multe ori, după ceea ce spui şi cum spui. După ceea ce faci şi cum faci. Este, cred eu, înţelept să cunoşti diferitele elemente care compun actul comunicării şi al comportării.”

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *