Militarii de la „Panait Donici” din Râmnicu Vâlcea, se pregătesc pentru sărbătorea lor de suflet, Ziua Armatei României

„25 octombrie, simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului românesc”

În urmă cu 57 de ani, prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, s-a decis ca ziua de 25 octombrie să fie proclamată şi aniversată ca „Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române„.

Din 1830, anul înfiinţării armatei române moderne, şi până în anul 1951, în tradiţia românească nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi faptelor de arme ale poporului român.

La 2 octombrie 1951 a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, iar din anul 1959 a fost stabilită ca zi aniversară ziua de 25 octombrie.

Aflată în centrul atenţiei publice, mai ales după Războiul de Independenţă (1877-1878), Armata Română a participat anual la manifestările prilejuite de Ziua Înălţării Domnului, devenită Ziua Eroilor după Primul Război Mondial, şi la cele dedicate Zilei Naţionale.

Data de 25 octombrie a fost oficializată ca simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului românesc şi s-a impus mentalului colectiv naţional, întipărindu-se în sufletele românilor ca zi în care ţara îşi sărbătoreşte armata şi pe cei care au fost în slujba ei.

25 octombrie 1944, Ziua Armatei României, semnifică data eliberării totale a teritoriului naţional de sub ocupaţie hortysto-fascistă.

După actul de la 23 august 1944, când România s-a alăturat Naţiunilor Unite, armata română a contribuit într-o mare măsură la efortul de război împotriva Germaniei fasciste şi Ungariei horthyste. Acţiunile armatei române eliminaseră prezenţa militară germană de pe teritoriul controlat de guvernul român, fiind ucişi peste 5.000 militari inamici, alţi peste 56.000 fiind capturaţi. Fusese executată, de asemenea, acoperirea strategică a frontierei şi a liniei de demarcaţie vremelnică româno-ungară din Crişana şi Podişul Transilvaniei, impusă prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940. La adăpostul acoperirii strategice româneşti, armatele sovietice au străbătut într-un timp scurt, fără a întâmpina vreo rezistenţă, aproximativ 1.000 de kilometri şi au trecut fără luptă prin trecătorile Carpaţilor Meridionali şi Occidentali.

Eliberarea întregului teritoriu naţional s-a obţinut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajaţi nemijlocit în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944. Dintre aceştia au fost ucişi sau răniţi aproape 58.000 iar pierderile provocate inamicului s-au ridicat la peste 89.000 militari dintre care aproape 77.000 prizonieri.

Eliberarea părţii de nord-est a Transilvaniei nu a însemnat şi încetarea luptelor duse de Armata României, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Naţiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, până la victoria finală.

„Ajunse la frontieră din 1940, diviziile noastre sunt gata de un nou efort şi de noi lupte alături de marii noştri aliaţi, până la înfrângerea totală a forţelor germano- maghiare– menţiona comunicatul Marelui Stat Major din 25 octombrie 1944”.

A fost singurul obiectiv strategic naţional, realizat efectiv de Armata Română pe câmpul de luptă, recunoscut juridic în art. 2 al Tratatului de Pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate, încheiat la 10 februarie 1947.

”25 Octombrie este o zi importantă pentru ţara noastră – Ziua Armatei României, sărbătoare cu o rezonanţă specială în conştiinţa şi istoria poporului român, moment cu valoare de simbol al împlinirii naţionale. La data de 25 octombrie 1944, ostaşii Armatei noastre eliberau localităţile Carei şi Satu Mare din Ardealul răpit prin Dictatul de la Viena.

Anul acesta, Armata României a comemorat eroii naţiunii care au căzut în luptă sau în prizonierat pe timpul Primului Război Mondial, cu prilejul centenarului intrării ţării noastre în Marele Război.

Cu acest prilej, pe întreg teritoriul naţional au fost organizate ceremonii militare publice la aproximativ o sută de monumente ale eroilor, unde au fost citite, în premieră, numele celor care au făcut sacrificiul suprem pentru patrie.

România Întregită are la fundament sângele eroilor români care au murit pe fronturile din Transilvania, la Dunăre în Moldova sau în lagărele de prizonieri.

Peste 330.000 de militari români au pierit în urma acestei conflagraţii mondiale, iar aproximativ 76.000 au rămas invalizi. Acestora li se adaugă victimele din rândul populaţiei civile care au fost răpuse de boli, foamete sau care au fost executaţi de către trupele de ocupaţie.

Prin Hotărârea Guvernului României nr. 821/2015, cu modificările şi completările ulterioare, a fost aprobat Programul naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial.

La data de 25 octombrie 1944, ostaşii Armatei noastre eliberau localităţile Carei şi Satu Mare din Ardealul răpit prin Dictatul de la Viena.

Anul acesta se împlinesc 71 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, 71 de ani departe de ororile unui război care a marcat întreaga omenire. Din statisticile oficiale, preţul plătit de ţara noastră, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost unul dureros, România înregistrând peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri şi invalizi de război (dintre care circa 92.000 de militari şi-au pierdut viaţa).

La 71 de ani de la închererea celul de-al doilea Război Mondial, cu prilejul Zilei Armatei României, noi, generaţiile care le-au urmat, dar care nu i-au uitat, ne înclinăm cu respect şi recunoştinţă în faţa memoriei eroilor care şi-au pierdut viaţa pe câmpul de luptă. Transmitem, totodată, un gând de preţuire celor 20.000 de veterani de război, 760 de văduve de război şi 102.000 văduve de veterani de război.

Armata este una dintre instituţiile care şi-au definit menirea şi împlinit destinul de a acţiona permanent în slujba poporului, în toate momentele fierbinţi ale istoriei naţionale. Fidelă misiunilor încredinţate în toată existenţa sa – apărarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale, Oastea ţării a învins duritatea vremurilor şi a făurit oameni cu caractere puternice, de învingători. Alături de Biserică, Armata a reprezentat – şi continuă să fie – unul dintre pilonii pe care întreaga naţiune s-a sprijinit în momentele grele.

Ziua Armatei României constituie, pentru militarii aflaţi la datorie în ţară sau departe de hotarele ei, prilej de a cinsti şi evoca faptele de arme ale înaintaşilor care, prin jertfa lor pe câmpul de luptă, au înnobilat sensul cuvintelor ONOARE şi PATRIE.

Prin misiunile îndeplinite în ţară şi în teatrele de operaţii, militarii români se ridică la înălţimea faptelor de arme ale înaintaşilor. Gândurile noastre se îndreaptă, în aceste momente, către militarii aflaţi în misiuni, departe de cei dragi, în teatrele de operaţii din Afganistan, Balcanii de Vest, sub egida NATO ori în operaţiuni conduse de ONU, UE sau OSCE. Ei demonstrează hotărârea noastră de a ne respecta angajamentele internaţionale, de a întări statutul României de ţară furnizoare de securitate în regiune, care contribuie din plin la efortul global de instaurare a unui climat de securitate şi pace în lume. Participarea armatei noastre la operaţiuni umanitare, de menţinere a păcii şi de combatere a terorismului va rămâne un obiectiv de bază al politicii de securitate româneşti.

Traversăm, alături de aliaţii noştri, o perioadă complexă din punct de vedere al situaţiei de securitate. Criza din Ucraina şi evenimentele din flancul sudic au impus Alianţei Nord-Atlantice regândirea priorităţilor şi implementarea măsurilor de reasigurare şi adaptare a statelor membre la noua situaţie.În acest sens, s-a trecut la fundamentarea unei noi viziuni strategice, care presupune realizarea creşterii vitezei de reacţie şi constituirea unor structuri de comandă şi control pentru prevenirea şi contracararea noilor ameninţări, incluse în cadrul Planului de Acţiune pentru Creşterea Capacităţii Operaţionale a Alianţei.

Cinstim, cu preţuire şi respect, memoria eroilor căzuţi la datorie în teatrele de operaţii şi suntem alături de familiile acestora, pe care le asigurăm, încă o dată, de sprijinul nostru. Gânduri bune şi urări de sănătate transmit şi militarilor răniţi în misiunile executate în teatrele de operaţii. Curajul şi spiritul lor de sacrificiu îi inspiră şi îi întăresc pe toţi cei care au ales să-şi SERVEASCĂ PATRIA în UNIFORMA OŞTIRII ROMÂNE.

Militarii români, printre care se numără şi geniştii vâlceni, au avut un rol important în consolidarea prestigiului internaţional al ţării noastre. Militarii sunt cei mai buni ambasadori ai imaginii României în lume.

Este o datorie sfântă pentru fiecare dintre noi să dăm, de Ziua Armatei României, onorul solemn camarazilor noştri căzuţi la datorie şi să omagiem cu deosebit respect şi recunoştinţă sacrificiul lor. Alegând cariera armelor nu am ales o meserie, ci ne-am asumat un destin şi o misiune pe cât de dificilă, pe atât de onorantă.

Avem de îndeplinit, sub puterea Jurământului, o datorie sacră, pe care o vom duce la bun sfârşit urmând cele mai importante lecţii ale vieţii – devotament, patriotism, curaj şi datorie.

***

În garnizoana Râmnicu Vâlcea, activităţile dedicate sărbătoririi Zilei Armatei României au fost planificate şi desfăşurate în contextul Centenarului Primului Război Mondial. Cele mai semificative activităţi au fost:

  • 10-23 octombrie 2015, o competiţie sportivă „Cupa 25 Octombrie”, competiţie la care s-au înscris genişti, loturile sportive ale mai multor instituţii din municipiu (reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii, Inspectoratului de Poliţie Judeţean, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi şi CET Govora S.A.) la disciplinele: tenis de masă individual, minifotbal şi volei;
  • 10 octombrie – 11 noiembrie 2016, o expoziţie de artă ceramică organizată de Cercul Militar Vâlcea în parteneriat cu Şcoala de Populară de Artă Râmnicu Vâlcea, în holul principal al pavilionului central al unităţii, „Galeria Comandanţilor”;
  • două activităţi derulate în cadrul acţiunii ,,Ziua Armatei României în şcoli, acţiune desfăşurată în parteneriat de Centrul Militar Judeţean, prin Biroul de Informare Recrutare, la care au participat cei mai tineri ofiţeri de geniu, absolvenţi ai Academiei Forţelor Terestre ,,Nicolae Bălcescu” din Sibiu, promoţia 2016, dar şi cei mai tineri soldaţi profesionişti care se află la etapa instrucţiei individuale de bază în cadrul Centrului de Instruire pentru Geniu. Această acţiune a avut loc la Şcoala Gimnazială „Anton Pann” – 18 octombrie şi la Colegiul Energetic – 20 octombrie, unde au fost prezentate tipuri de misiuni executate în teatrele de operaţii, echipamente şi armament din dotarea unităţii, precum şi un exerciţiu demonstrativ privind modul de acţiune al echipei EODD – detectarea unor materii explozive cu ajutorul câinelui dresat „Biţă” – un câine special dresat în detectarea materialelor explozive, primul câine care a participat la misiuni în Teatru de Operaţii Afganistan, alături de instructorul său, Plt.adj. Nicolae CONSTANTIN.
  • 21 octombrie 2016, Simpozion dedicat Zilei Armatei României – 25 octombrie,  Ziua Armatei Române din toate timpurile, (realizator  Mr. Florentin DUMAN), în sala de festivităţi a Centrului. La simpozion au participat alături de personalul unităţi şi invitaţi dintre care amintim, prof.univ.dr. Alexandru POPESCU-MIHĂIEŞTI, preşedinte al Forumului Cultural al Râmnicului, prof. dr. Gheorghe DUMITRAŞCU, secretar general al Forumului Cultural al Râmnicului, Ion MĂLDĂRESCU – preşedinte al Societăţii Culturale ART-EMIS, ing, Marian PĂTRAŞCU, membru al Forumului Cultural al Râmnicului, Col.(Rz.) Vasile VOINICU, vicepreşedintele A.N.C.M.R.R Vâlcea şi reprezentanţi ai S.A.O.P.S.N. din garnizoană.
  • 25 octombrie 2016, începând cu ora 10.00, ceremonie militară şi religioasă de depunere de coroane şi jerbe de flori, la Monumentul Independenţei din centrul municipiului – loc cu o mare încărcătură patriotică. Ceremonialul militar va fi condus de către colonelul Dan MARIN – comandant al garnizoanei Râmnicu Vâlcea. La activitate au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai administraţiei publice locale, parlamentari locali, militari activi, în rezervă şi în retragere, veterani de război şi urmaşi ai acestora, personalităţi de seamă ale culturii vâlcene, reprezentanţi ai Arhiepiscopiei Râmnicului, elevi ai şcolilor din municipiu, precum şi cetăţeni ai municipiului.

Vă aşteptăm să fiţi alături de noi la ceas de sărbătoare!

simpozion_2b

21 octombrie 2016,

Simpozion dedicat Zilei Armatei României la „Panait Donici”- KILOMETRUL ZERO Al ARMEI GENIU

„25 octombrie, Ziua Armatei Române din toate timpurile”

După cuvântul de deschidere al comandantului Centrului, colonelul Dan Marin şi prezentarea invitaţilor, au urmat:

  • citirea mesajului şefului Statului Major al Forţelor Tersetre cu prilejul sărbătoririi Yilei Armatei României;
  • simpozionul propriu-zis.

Din sumarul prezentării:

  1. Ziua Armatei României, arc peste timp – Mr. Florentin DUMAN
  2. Contribuţia activă a Armatei României pentru menţinerea stabilităţii globale şi regionale prin participarea la misiuni NATO, ONU şi UE Sublocotenent Adriana Stănescu;
  3. Aspecte ale transformării structurale şi calitative în Armata Românieie după 1999, Sublocotenent Iulia SĂCĂDAT;
  4. Libertatea şi prosperitatea ţării prin noi înşine – prof.univ.dr. Alexandru POPESCU-MIHĂEŞTI, Preşedintele Forumului Cultural al Râmnicului;
  5. Rolul istoriei în apărarea şi menţinerea conştiinţei naţionale a românilor – prof.dr. Gheorghe DUMMITRAŞCU, secretar general al Forumului Cultural al Râmnicului.

………………..

Ziua Armatei României, arc peste timp – Mr. Florentin DUMAN

Atunci când vorbim despre itoria armatei vorbim despre bătălii, implicit despre eroi şi nu în ultimul rând despre veterani – eroii care au supravieţuit bătăliilor.

25 Octombrie – Eliberarea întregului teritoriu naţional

Din 1830, anul înfiinţării armatei române moderne, şi până în anul 1951, în tradiţia românească nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi faptelor de arme ale poporului român.

La 2 octombrie 1951 a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române, iar prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, s-a decis ca ziua de 25 octombrie să fie proclamată şi aniversată ca „Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române”. Data de 25 octombrie a fost oficializată ca simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului românesc şi s-a impus mentalului colectiv naţional, întipărindu-se în sufletele românilor ca zi în care ţara îşi sărbătoreşte armata şi pe cei care au fost în slujba ei.

Din dragoste de ţară, durerosul tribut a fost şi este plătit de militarii români, care sunt la datorie ori de câte ori este nevoie, fie la instrucţie pe timpul exerciţiilor pe teritoriul naţional fie la intervenţii în situaţii de urgenţă în sprijinul populaţiei greu încercate de furia naturii, fie la misiuni în afara teritoriului aşa cum au jurat.

De la eroicele lupte ce au marcat însăşi evoluţia istorică a statului român şi până astăzi, când reprezintă cu onoare şi profesionalism România în teatrele de operaţii internaţionale, Armata României şi-a câştigat un loc special în inima fiecărui român.

Războiul de Independenţă (1877-1878)

Lipsa independenţei reale a statului român reprezenta o piedică serioasă în dezvoltarea lui. Cucerirea independenţei de stat se impunea ca o necesitate vitală a mersului înainte a societăţii româneşti şi a realizării întregirii depline a statului român.

Intrat în faza decisivă a realizării sale, dupa Unirea din 1859, dezideratul independenţei de stat depline a României s-a constituit într-o adevărată doctrină atotcuprinzătoare, care a angajat gândirea, preocupările şi acţiunile întregului popor român. Înfăptuirile transformatoare din timpul domniei lui A. I. Cuza urmăreau, pe plan intern, aşezarea statului naţional român pe baze moderne, progresul accelerat al vieţii economice şi social-politice.

Despre operaţia strategică de acoperire a graniţei de sud a României, Trecerea Dunării şi participarea Armatei romane la bătaliile de la Plevna, Rahova şi Vidin, până la Incheierea victorioasă a razboiului de independenţă a fost prezentat un documentar video.

„Terminarea victorioasă a războiului de independenţă au deschis o nouă viziune dezvoltării doctrinei militare a statului român independent.

Războiul din 1877-1878 a fost pentru poporul român un razboi drept, de eliberare. Masele largi populare, au susţinut din toate puterile lupta împotriva dominaţiei otomane, ele nu au precupeţit nici un sacrificiu în vederea obţinerii victoriei.

Contribuţia maselor a completat substanţial resursele bugetare oficiale, asigurand astfel, intr-un timp relativ scurt, inzestrarea si aprovizionarea armatei, baza materiala necesara desfasurarii actiunilor de luptă.” 

Primul Război Mondial (1916 – 1918)-Lecţie de istorie

  • declanşarea primului Primul Război Mondial, la 28 iulie 1914 când Austroungarii a deschis focul asupra Sârbilor.

„Când a izbucnit Prima Conflagraţie Mondială, armata română avea dotarea din timpul Războiului de Independenţă, în timp ce nemţii deja foloseau submarine. Cantitatea de muniţie a românilor s-ar fi terminat în cel mult o lună, dacă ar fi plecat pe front în 1914.

Ministerul de Război a început să completeze lipsurile armatei din 1913. S-au alocat bani de haine şi s-au constituit comitete de doamne care, alături de elevele de la şcolile profesionale şi de la liceele de fete, au cusut uniformele soldaţilor.

Înaintea războiului, tunurile şi proiectilele erau aduse din Germania, iar armele şi cartuşele din Austro-Ungaria.

România nu avea fabrici de armament şi nici specialişti. Au fost scoase tunurile din forturile cetăţii Bucureşti şi din cupolele regiunii întărite de la Focşani-Nămoloasa-Galaţi, care au constituit artileria grea a armatei române. Comenzile către industria militară din ţările din apusul Europei au fost onorate doar parţial.

În aceste condiţii, cele mai mari uzine româneşti şi atelierele statului au trecut la fabricarea muniţiei: obuze, proiectile, explozibili, bombe de aeroplan, grenade de tranşee, bombe incendiare, gaze asfixiante, aruncătoare de grenade şi de mine, căşti şi paturi de arme.

Aviaţia militară era în România la început, aveam 28 de avioane. Efectivul trupei mobilizabile în 1914 a fost de peste un milion de oameni.

Românii voiau unirea cu Transilvania, dar armata nu avea nici măcar o singură hartă a provinciei ocupate de Austro-Ungaria”.

Numit pe vremea sa „Marele razboi”, Primul Razboi Mondial a produs distrugeri imense şi a cerut un sacrificiu uman de neînchipuit. La încheierea sa, imperii întregi se aflau în ruine, iar conditiile de pace impuse au dus la conflicte istorice viitoare.

Al Doilea Război Mondial

  • 22 iunie 1941 este ziua în care România a intrat în război, în alianţă cu Germania nazistă. Armata, condusă de mareşalul Ion Antonescu, avea o misiune „sfântă”: eliberarea Bucovinei şi Basarabiei, teritorii care ne-au fost răpite în 1939, prin pactul Ribbentrop-Molotov.
  • După numai 33 de zile, armata română eliberează Bucovina şi Basarabia. Cu gândul la recuperarea Ardealului, mareşalul Antonescu a ordonat continuarea campaniei din est.
  • După terminarea războiului, soldaţii care au luptat împotriva ruşilor pe Frontul de Est au fost condamnaţi la temniţă grea de către regimul comunist. Au plecat la luptă ca nişte eroi, dar la întoarcerea în ţară au fost trataţi ca nişte trădători.
  1. Armata Romaniei pe Frontul de vest – eliberarea teritorilui naţional din N-V ţării şi continuarea războiului în afara graniţelor.
  • La 25 octombrie, se  împlinesc 71 de ani de la eliberarea Ardealului de Nord, vremelnic ocupat prin odiosul Dictat de la Viena din 1940. şi chiar dacă Hitler a motivat acest act sfidător la adresa poporului român declarandu-i lui Antonescu, că nu este decat o măsură de prevenire a unui eventual atac sovietic dinspre Ucraina, ameninţând sursele de petrol din Valea Prahovei, fără de care Germania nu îşi putea mişca trupele mecanizate şi aviaţia, poporul român, şi în special armata sa, nu s-a mulţumit niciodată cu acest rapt de teritoriu care a adus suferinţe nebănuite pentru mii de români ale caror pamânturi strămoşeşti au fost ocupate abuziv de horthyşti. Marturie a acestor suferinţe  stau azi  monumentele memoriale de la Ip, Trăznea şi Moisei.
  • După 23 august 1944, când graţie curajului Regelui Mihai I  şi a unui grup de militari din anturajul său, au pus capăt dictaturii, la sfârsitul lui august şi, mai ales în luna septembrie şi octombrie, pe lângă acţiunile de eliberare a ţării de trupele germane existente pe teritoriul Romaniei, au început luptele pentru eliberarea Ardealului de Nord. Marele Stat Major al Armatei a delimitat zonele de operaţii ale armatelor române. Astfel că Armata a 4-a a acţionat la Est de linia Sibiu-Alba Iulia-Cluj-Zalău şi Sacuieni; iar Armata I, la Vest de această  linie. Un prim  semnal  că luptele au început cu succes l-a dat telegrama generalului de divizie Ion Dumitrache trimisă Marelui Stat Major, în care se spunea: „Astazi, 30 august 1944, data când se implinesc 4 ani de la cedarea primelor orase din Ardealul de nord, în zona Braşov s-a trecut graniţa şi prin  lupte s-au ocupat primele obiective”.
  • La sfârşitul lunii septembrie, Armata I, condusă de generalul de corp de armată Nicolae Macici, a plecat la luptă, fără ajutorul aliaţilor – care încă nu ajunseră să-i sprijine – dând bătălii pline de curaj şi eroism care au dus, în cele din urmă la eliberarea Bihorului şi a Crişanei.
  • Câteva  fragmente din Ordinul de Zi, dat la 20 septembrie 1944, ordin semnat de generalul  Nicolae Macici: „După ce aţi dezarmat prin luptă pe germanii care ocupau multe puncte însemnate din Transilvania, v-aţi bătut aproape o lunaă de zile pe graniţa de vest şi în Munţii Apuseni, în cele mai grele condiţii, aţi biruit atât oştile ungureşti, cât şi cele germane (…).

***

Au urmat prezentările celor mai tineri ofiţeri de geniu, sublocotenenţii Adriana Stănescu şi Iulia SĂCĂDAT, care au subliniat contribuţia activă a Armatei României pentru menţinerea stabilităţii globale şi regionale prin participarea la misiuni NATO, ONU şi UE precum şi unele aspecte ale transformării structurale şi calitative în Armata Românieie după 1999.

 În încheierea simpozionului, prof.univ.dr. Alexandru POPESCU-MIHĂEŞTI, preşedintele Forumului Cultural al Râmnicului, a ţinut o “lecţie” despre “Libertatea şi prosperitatea ţării prin noi înşine” iar prof.dr. Gheorghe DUMMITRAŞCU, secretarul general al Forumului Cultural al Râmnicului a ţinut o adevărată lecţie de moralitate despre „Rolul istoriei în apărarea şi menţinerea conştiinţei naţionale a românilor”.

Domnul Ion MĂLDĂRESCU – preşedintele Societăţii Culturale ART-EMIS, după cuvintele de mulţumire, a adresat tuturor militarilor garnizoanei şi invitaţilor, îndemnul mareşalului Ion Antonescu: „Fii bun, fii drept şi recunoaşte că deasupra tuturor intrigilor şi urilor este PATRIA, este VEŞNICIA NEAMULUI şi că acolo trebuie să ne întâlnim întotdeauna, chiar dacă nu ne înţelegem de fiecare dată!”.

Invitaţii au fost profund impresionţi de modul în care a fost realiazat simpozionul şi au transmis, pe lângă materialele amintite în sumar, întregului personal al unităţii gândurile lor bune alături de căldurosul „La mulţi ani Armatei României!”. La zi de mare sărbătoare, gândul nostru se îndreaptă către dumneavoastră militari activi şi către toţi eroii şi veteranii noştri, cunoscuţi sau nu.

Comandantul garnizoanei, colonelul Dan MARIN a înmânat diplome aniversare invitaţilor de seamă ai culturii vâlcene (prof.univ.dr. Alexandru POPESCU-MIHĂIEŞTI – preşedinte al Forumului Cultural al Râmnicului, prof. dr. Gheorghe DUMITRAŞCU – secretar general al Forumului Cultural al Râmnicului, Ion MĂLDĂRESCU – preşedinte al Societăţii Culturale ART-EMIS, ing, Marian PĂTRAŞCU, , membru al Forumului Cultural al Râmnicului, Col.(Rz.) Vasile VOINICU – vicepreşedintele A.N.C.M.R.R Vâlcea) în semn de preţuire pentru contribuţia adusă la dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu Centrul de Instruire. A mai fost înmânată o diplomă aniversară doamnei Jana SDREALĂ, realizator la televiziunea VTV, îentru contribuţia adusă la propagarea imaginii geniştilor de la „Panait Donici” în ţară.

***

La finalul simpozionului a avut loc fetivitatea decernării premiilor câştigătorilor competiţiei sportive ,,Cupa 25 Octombrie” ocazie cu care comandantul Centrului, col. Dan Marin a înmânat diplome, medalii şi cupe, însoţite de felicitări.

Clasamentul s-a prezentat astfel:

  • disciplina tenis de masă, individual:
  1. Locul I – Agent şef principal NATE Iulian/I.P.J. Vâlcea;
  2. Locul al II-lea – Comisar şef de poliţie CURCĂ-RIZOIU Ion/I.P.J Vâlcea;
  3. Locul al III-lea – Putonier adjutant POPESCU Remus/I.S.U. Vâlcea.
  • disciplina fotbal-tenis:
  1. Locul I –I.S.U. Vâlcea
  2. Locul al II-lea – Echipa Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD şi Apărare CBRN „Panait Donici”;
  3. Locul al III-lea – Echipa I.J.J Vâlcea
  • disciplina volei:
  1. Locul I – Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD şi Apărare CBRN „Panait Donici”;
  2. Locul al II-lea – Echipa I.P.J. Vâlcea;
  3. Locul al III-lea – Echipa S.R.I. Vâlcea.

Clasamentul pe echpe a fost următorul:

  1. Locul I – Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD şi Apărare CBRN „Panait Donici”
  2. Locul al II-lea – Echipa I.P.J. Vâlcea;
  3. Locul al III-lea – Echipa I.S.U. Vâlcea.

În concluzie, „Trofeul Învingătorilor” a rămas şi anul acesta la Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD şi Apărare CBRN „Panait Donici”, reprezentanţii Armatei României în teritoriu.

Cu respect, Mr. Florentin DUMAN, ofiţer de informare şi relaţii publice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *