Ministerul Culturii vrea să modifice legea cinematografiei… din nou

Ministrul Culturii, Corina Şuteu, pregăteşte o nouă ordonanţă care să modifice legea cinematografiei, proiectul nefiind adus în dezbatere publică, deşi a ajuns în faza de avizare la ministere. Potrivit ordonanţei, cresc obligaţiile pentru televiziunile care difuzează filme, dar şi pentru sălile de cinema.

Corina Şuteu se află la a patra încercare de modificare a legii cinematografiei. Ca de fiecare dată, modificarea pare să fie o urgenţă, atâta timp cât este nevoie de o ordonanţă care nu a fost pusă în dezbatere publică. Potrivit documentului transmis spre avizare la ministere, modificările aduse prevăd ca televiziunile care difuzează filme să “asigure anual minimum 10% din spaţiul destinat acestora pentru difuzarea de filme româneşti şi/sau europene, din care cel puţin 50% la orele de maximă audienţă şi cel puţin 50% realizate conform prevederilor prezentei ordonanţe”. Procentul a crescut cu 8%, în condiţiile în care în prezent obligaţia este de difuzare a filmelor româneşti de minimum 2% .

Corina Şuteu a renunţat la taxele mai mari pentru televiziuni, operatorii economici care desfăşoară jocuri de noroc şi pentru furnizorii de telefonie, aşa cum prevedea ordonanţa propusă în vară şi asta din cauza reacţiilor negative apărute în spaţiul public. În schimb, regulile se schimbă pentru operatorii sălilor de cinema.

Articolul 60, alin 1 din ordonanţa Corinei Şuteu prevede că “exploatanţii de săli şi de grădini de cinematograf au obligaţia de a asigura minimum 10% din numărul anual de spectacole cu filme româneşti sau cu participare românească şi cel puţin 10% din numărul anual de spectacole difuzate la orele de maximă audienţă cu filme româneşti sau cu participare românească”. În cazul operatorilor de săli de cinema care asigură minium 15% din numărul anual de spectacole cu filme româneşti şi acelaşi procent la ore de maximă audienţă, atunci contribuţia la Fondul cinematografic din încasările provenite din comunicarea publică a filmelor, va fi de 2%.

În momentul de faţă, exploatanţii de săli şi de grădini de cinematograf au obligaţia de a asigura minimum 5% din numărul anual de spectacole cu filme româneşti şi doar 1% la orele de maximă audienţă. Conform prevederilor ordonanţei care ar urma să schimbe regulile în lumea cinematografică, pentru operatorii sălilor de cinema care nu difuzează cele 15% în fiecare an, contribuţia la Fond va fi de 8% din încasări, faţă de 4% cât este în prezent.

Şi în ordonanţa propusă în vară, Corina Şuteu viza operatorii sălilor de cinema. Atunci, unul dintre operatorii cu vastă experienţă în domeniu, Dragoş Batir, declara că dacă aceste taxe cresc, ele se vor regăsi în preţul biletului pe care omul îl plăteşte ca să vadă un film. Asta va duce, în scurt timp, la reducererea numărului de spectatori, spunea Batir.

Un nou articol introdus prevede sancţiuni pentru întârziera taxelor. “Centrul Naţional al Cinematografiei percepe dobânzi şi penalităţi de întârziere, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe, respectiv: 0,04% dobândă pentru fiecare zi de întârziere şi 5% penalităţi de întârziere, dacă stingerea datoriei de plată se realizează în următoarele 60 de zile de la data scadentă, şi 15% din valoarea obligaţiei, in cazul unei întârzieri mai mari de 60 de zile”.

Cât priveşte Centrul Naţional al Cinematografiei, acesta va fi reorganizat, iar ordonanţa înfiinţează un Consiliu Consultativ, “organism cu rol consultativ alcătuit din specialişti din domeniul cinematografiei”, potrivit draftului ordonanţei.
Şi în trecut, ministrul Corina Şuteu a fost acuzată că încearcă de fapt preluarea Centrului Naţional al Cinematografiei.

O modificare importantă este însă cea legată de Arhiva Naţională de Filme. Aceasta ar urma să fie mutată din subordinea Centrului Naţional al Cinematografiei, în subordinea Ministerului Culturii. Nu există însă motivarea acestei schimbări.
La atribuţii, Arhiva Naţională de Filme, are, potrivit ordonanţei, admistrarea şi exploatarea patrimoniului naţional al cinematografiei, iar instituţia se finanţează din venituri proprii şi din subvenţii alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii.

“Colectarea unei contribuţii de minimum 25% din venitul realizat de operatorii economici în urma cesiunii drepturilor de difuzare şi exploatare a filmelor româneşti din patrimoniul cinematografiei naţionale, cu respectarea prevederilor legislaţiei privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare; contribuţia se aplică asupra veniturilor realizate din care s-au dedus impozitele şi taxele datorate bugetului de stat, operatorii economici având obligaţia să raporteze trimestrial, până la data de 15 a lunii următoare pentru trimestrul încheiat, baza de calcul a contribuţiei”, se mai arată în ordonanţă.

În schimb, proiectul nu conţine nicio reglementare cu privire la situaţia juridică sau administrativă a sălilor şi grădinilor de cinematograf ce s-au aflat în proprietatea privată a statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor – RADEF ”România Film”.

“În situaţia sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic nepredate până la data prezentei ordonanţe, preluarea acestora se poate face prin notificarea unităţii administrativ-teritoriale, în termen de 10 zile de la transmiterea notificării. În lipsa reprezentatului Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor «România-Film», predarea se va face la termenul menţionat în prezenţa reprezentantului Inspectoratului de Stat în Construcţii şi a reprezentantului Ministerului Culturii în teritoriu. În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale până la data prezentei legi nu şi-au îndeplinit obligaţiile privind reabilitarea, dotarea şi modernizarea sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic de la momentul preluării pe bază de protocol, pot îndeplini aceste obligaţii dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2020”, spune textul ordonanţei.

Tocmai din acest motiv rămâne neclar în proprietatea cui se vor afla sălile şi cine va putea acorda sprijin financiar pentru reabilitare şi modernizare, în condiţiile în care rămâne o mare problemă: situaţia sălilor de cinema, a proprietăţii publice şi private a statului asupra acestora, nu poate face obiectul de reglementare al unei ordonanţe de urgenţă.

Ordonanţa Cornei Şuteu modifică 78% din articolele din Legea Cinematografiei, dar fără a exista un studiu de impact sau o consultare publică, lucru sesizat de oamenii din cinematografie şi în celelalte trei proiecte de ordonanţă.

Intrarea în vigoare a ordonanţei ar putea afecta şi proiectele aflate în curs, deoarece nu se spune exact ce se va întâmpla cu ele. În momentul de faţă, sunt în derulare peste 130 de contracte de credit direct pentru producţia de film care se vor întinde pe o perioadă de 10 ani.

Proiectul a fost pus pe masă vineri, în şedinţa de Dialog Social, desfăşurată la Ministerul Culturii, iar, potrivit unor surse, cei prezenţi au refuzat să discute pe marginea ordonanţei, scriu cei de la Mediafax.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *