Europa a declarat război cancerului profesional

Produsele chimice ne îmbunătăţesc viaţa. Acestea creează locuri de muncă şi plus valoare.

Plata, însă, este pe măsura beneficiilor…  Cancerul este considerat principala cauză a deceselor legate de muncă în UE. Anual, în UE 28 se înregistrează, conform estimărilor ILO, peste 100.000 decese provocate de cancerul profesional, ceea ce reprezintă 53% din decesele determinate de accidentele de muncă şi de bolile profesionale împreună. În România, aproximativ 50 de mii de oameni mor anual din cauza cancerului. Se estimează că în anul 2011 s-au produs 4233 de decese din cauza cancerului profesionl. Costurile directe ale expunerii la substanțe cancerigene la locul de muncă în toată Europa sunt estimate la 2,4 miliarde de euro pe an…  

Evident, se poate face mai mult pentru reducerea numărul de cazuri de cancer la locul de muncă.

Practic, toți oamenii pot fi expuși la agenți cancerigeni din când în când, ca de exemplu, la gaze de eșapament atunci când străbat străzi aglomerate. În cazul expunerii la locul de muncă, riscul de a dezvolta cancer este însă mult mai mare. Mulți lucrători sunt expuși zilnic, mulţi ani, la niveluri ridicate de substanțe cancerigene. Pentru cele mai multe substanțe cancerigene, contează modul în care lucrătorul este expus, de exemplu, prin inhalare sau prin contact cutanat, la ce concentraţii și pentru cât timp. De asemenea, moştenirea genetică şi biologică a muncitorului şi stilul său de viață pot contribui la dezvoltarea cancerului. Cu toate acestea, expunerea profesională la substanțe cancerigene este un factor major de risc cancerigen și, prin urmare, sunt necesare soluții inteligente pentru a reduce expunerea la agenți cancerigeni la locul de muncă.

Cancerele profesionale recunoscute de legislaţia naţională sunt stipulate în anexa 22 a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 aprobate prin HG nr. 1425/2006 modif.

Substanţe cancerigene se folosesc în multe activităţi economice: agricultură, industria extractivă, coafor, laboratoare de cercetare, construcţii, gaz, şantiere navale, industria petrolieră, petrochimie, tratamente ale metalelor, transporturi feroviare, imprimerii, transporturi aeriene, industria ceramică, industria textilă, industria materialelor plastice, activităţi care utilizează fibrele minerale şi artificiale, sectorul sanitar, industria lemnului, industria de parfumuri, industria de pielărie, industria sticlei, industria cauciucului etc.

Substanţele şi amestecurile cancerigene cărora li se aplică HG 1093/2006 sunt, în primul rând, cele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca agent cancerigen de categoriile 1A şi 1B, criterii prevăzute în anexa I la Regulamentului CLP. Aceste substanţe şi amestecuri cancerigene sunt comercializate şi pe eticheta lor apare o pictogramă cu o siluetă umană şi cuvântul Pericol.

În acest sens, Comisia Europeană consideră prevenirea bolilor profesionale o provocare a Cadrului strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2014-2020.

Inspecţia Muncii se alătură acestui demers, cu „armele” sale specifice: informaţii pentru sensibilizarea şi conştientizarea actorilor prevenirii puse la dispoziţie pe site-ul instituţiei şi inspecţii la locurile de muncă în care lucrătorii pot fi expuşi la agenţi chimici cancerigeni.

Este timpul ca angajatorii să revadă măsurile pe care le aplică pentru reducerea expunerii lucrătorilor la substanţe cancerigene.

Demersul instituţie noastre susţine sloganul Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului de anul acesta: Să învingem cancerul mai curând!  (Let’s beat cancer sooner!). România a adoptat Ziua luptei împotriva cancerului prin Legea nr. 274/2015, în data de 4 februarie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *