Situația carierei de calcar de la Bistrița și a Parcului Naţional Buila-Vânturarița

Dat fiind ultimele declaraţii ale Consiliului Judeţean Vâlcea cu privire la schimbarea limitelor Parcului Naţional Buila-Vânturarița, Asociația Kogayon a retrimis autorităţilor raportul public întocmit în 2009 şi actualizat în 2016 cu privire la situaţia extinderii exploatării miniere în parcul naţional şi aceasta manifestându-și intenţia de a fi parte în orice proces şi demers cu privire la Parcul Naţional Buila-Vânturarița, în calitate de organizaţie care a făcut studiile şi demersurile pentru înfiinţarea parcului şi apoi s-a implicat în administrarea acestuia, pentru conservarea patrimoniului natural şi dezvoltarea durabilă a zonei Oltenia de sub Munte.

 

Ţinând cont de situaţia carierei, a rezervelor disponibile şi a fezabilităţii proiectului de extindere (cu toate eforturile şi investiţiile, activitatea nu ar fi una profitabilă, ci foarte riscant s-ar putea doar recupera cheltuielile), continuarea exploatării miniere nu ar face altceva decât să amâne închiderea obiectivului cu cel mult 18-23 ani, această perioadă de funcţionare fiind însă condiţionată de numeroşi factori: stabilitatea cantităţii şi calităţii rezervelor estimate (care ar putea fi limitate de ajungerea exploatării în zonele cu extindere a milonitizărilor cu conţinut ridicat de SiO2), efort mare investiţional pentru retehnologizare şi exploatare.
Astfel Asociația Kogayon consideră că, pentru luarea unei decizii trebuiesc luate în considerare și evaluate cât mai corect toate efectele asupra mediului și puse în balanţă cu beneficiile economice pe termen scurt şi mediu, ţinând cont şi de posibilitatea dezvoltării turistice a zonei.
Luarea în cosideraţie a recomandărilor formulate în raport ar clarifica situaţia reală şi viitorul exploatării miniere şi ar furniza toată informaţia necesară factorilor de decizie pentru a cântări corect toate beneficiile, riscurile şi efectele deciziei.

 

Concluzii raport
Continuarea exploatării este imposibilă fără:
1. Scoaterea din parc a altor 13 ha din afara perimetrului minier faţă de cele 16 ha suprapuse eronat cu acesta. Deci şi fără eroarea suprapunerii situaţia ar fi fost aceeași.
2. Obţinerea proprietăţii terenul în care se va face extinderea. Terenurile sunt proprietate privată, ale mănăstirii Arnota (14 ha pădure în perimetru) și Primăriei Costești (2 ha islaz în perimetru și 13 ha islaz în afara lui). Mănăstirea Arnota şi Episcopia Râmnicului s-au exprimat împotriva cedării terenului, mănăstirea de patrimoniu fiind oricum afectată de actuala exploatare. Primăria Costești este pentru cedarea terenului în condiţiile rediscutării contractului de concesiune.
3. Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor în care se va face extinderea din fond forestier și islaz, prin Hotărâri ale Guvernului.
4. Modificarea limitelor parcului şi a siturilor Natura 2000 cu care acesta coincide aici, care se poate realiza numai prin Hotărâri de Guvern (pentru parc şi sit de importanţă avifaunistică) şi Ordin al Ministrului (pentru sit de importanţă comunitară). În plus, pentru schimbarea limitelor sitului Natura 2000, trebuie acceptul Comisiei
Europene.
5. Realizarea studiilor si documentaţiei de extindere conform legislaţiei miniere, care să includă şi documentaţie de refacere a mediului postînchidere şi studiu de atenuare a impactului social.
6. Prelungirea licenței de exploatare (expiră în 2020) prin întocmirea unei documentații care să cuprindă: studiul de fezabilitate privind valorificarea resurselor minerale şi protecţia zăcământului, planul iniţial de încetare a activităţii, planul de dezvoltare a exploatării, studiul de impact asupra mediului şi bilanţul de mediu, planul de refacere a mediului, proiectul tehnic, studiul de evaluare a impactului social, planul de atenuare a impactului social.
7. Investiţii mari pentru retehnologizarea carierei, deoarece exploatarea carierei cu minimizarea costurilor, prin unirea treptelor, a dus la compromiterea şanselor de dezvoltare, extinderea necesitând acum lucrări de amploare.

 

Recomandări raport:
1. Realizarea unui studiu tectonic (geofizic) al zonei şi includerea acestuia în calculul de estimare a rezervelor şi pentru luarea în consideraţie a pericolului continuării exploatării în ceea ce priveşte activarea faliilor cu efect asupra alunecărilor de teren, prăbuşirilor în albia Râului Costeşti şi blocarea cursului acestuia.
2. Realizarea unor evaluări cantitative şi calitative a situației la zi a rezervelor din zăcământ.
3. Realizarea unor evaluări cantitative, calitative și de stabilitate a materialului agabaritic din haldă. Pe termen scurt şi mediu, resursele umane şi financiare ar putea fi reorientate spre exploatarea și valorificarea materialului din haldă, aceasta ducând la atenuarea impactului socio-economic local dar și la rezolvarea unei probleme grave de mediu pentru zonă: stabilitatea haldei de steril.
4. Realizarea unui studiu de analiză a impactului social la nivel judeţean ca urmare a închiderii obiectivului şi a posibilităţilor de reducere a impactului. Pe termen scurt şi mediu, resursele umane şi financiare ar putea fi reorientate spre activităţile de refacere a mediului în zonă, continuarea exploatării materialului din haldă şi, ca o alternativă, în dezvoltarea turistică a zonei.
5. Evaluarea realistă printr-un studiu de fezabilitate a tuturor costurilor (inclusiv a celor de mediu şi a activităţilor postînchidere și de refacere a mediului) necesare extinderii exploatării.
6. Comunicarea eficientă și corectă a rezultatelor studiilor de mai sus tuturor factorilor interesaţi, de la comunitatea locală și angajaţii direct afectaţi, până la autorităţile centrale, judeţene şi locale.

Raportul din 2009 se găseşte aici.

Raportul actualizat în 2016 aici: raport_cariera_bistrita_mai_2016.

Mai multe informații privind situația carierei de calcar de lângă Parcul Național Buila-Vânturarița puteți citi aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *