Decizia CEDO: În penitenciarele din România sunt încălcate Drepturile Omului

România încă o dată dat ca exemplu negativ în Europa. Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis marţi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. România are la dispoziţie şase luni pentru a stabili un calendar de rezolvare a situaţiei din închisori, iar CEDO lasă statului dreptul de a stabili ce demersuri trebuie să facă pentru a rezolva problemele, precizând, însă, că, dacă statul nu poate garanta fiecărui deţinut condiţii de detenţie conforme Articolului 3 din Convenţie, atunci recomandă reducerea numărului de persoane din penitenciare, informează Mediafax.

CEDO a decis că România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi în legătură cu condiţiile din închisorile din România.

Reclamanţii s-au plâns, printre altele, de supraaglomerarea din celule, de insuficienţa instalaţiilor sanitare şi de lipsa de igienă, de calitatea scăzută a hranei, de şobolani şi insecte în celule.

Instanţa europeană a decis să aplice în acest dosar o hotărâre pilot, estimând că situaţia reclamanţilor arată o problemă generală care îşi are originea într-o disfuncţionare structurală proprie sistemului carcelar român.

În aceste condiţii, CEDO cere României să implementeze măsuri care să diminueze supraaglomerarea din închisori şi să amelioreze condiţiile de detenţie.

 

Legea graţierii sau arestul la domiciliu nu vor rezolva problema

Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor spune că legea graţierii sau arestul la domiciliu nu vor rezolva problema supraaglomerării din închisori, pe termen lung singura soluţie fiind construcţia de noi penitenciare.

“Pe termen lung, singura soluţie este construirea de noi locuri de detenţie şi renovarea celor vechi deoarece condamnările vin tocmai pe acest temei. Numărul de deţinuţi fluctuează, am avut 35.000 de deţinuţi, acum avem circa 27.200”,a subliniat directorul ANP, Marius Vulpe, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă.

În 6 luni nu se poate rezolva ce nu s-a rezolvat în 20 de ani

Cristina Tarcea, preşedintele instanţei supreme, s-a declarat sceptică în ceea ce priveşte rezolvarea „finală” a problemelor din penitenciarele româneşti, precizând că în 6 luni se poate face un plan de măsuri, dar „nu se poate rezolva ce nu s-a rezolvat în 20 de ani”.

„Este problema Executivului să asigure locurile de detenţie de o asemenea manieră astfel încât să asigure un trai decent deţinuţilor. Din păcate, printre criteriile de aplicare a pedepsei nu se enumeră şi existenţa sau nu a numărului suficient de locuri în penitenciar. Pentru prezentarea unui calendar, cred că este un termen suficient, dar având experienţa şi hotărârii pilot anterioare în care iniţial se fixase un termen de 18 luni pentru soluţionarea problemei retrocedărilor în care de la acea dată Guvernul şi Legislativul neputând adopta în termenul stabilit anumite măsuri, s-a solicitat o amânare a acestui termen, o prelungire a acestui termen, lucru care s-a obţinut în cele din urmă. În şase luni se poate face un plan, dar sunt destul de sceptică în ceea ce priveşte rezolvarea finală a acestei probleme. Prima condamnare a existat în 2003, acum suntem în 2017 şi nimic spectaculos nu s-a întâmplat. Mi-e greu să cred că în 6 luni se va putea schimba radical sistemul din penitenciare. În ministrul Justiţiei şi în ministerul Justiţiei am foarte mare încredere şi la modul cel mai sincer, dar trebuie să fiu o tipă realistă şi să realizez că în şase luni nu se poate rezolva ce nu s-a rezolvat în 20 de ani”, a declarat preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Cristina Tarcea, la sediul CSM.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *