Află ce cred românii despre conflictul de interese

Insitutul pentru Politici Publice (IPP), împreună cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI) au făcut public raportul privind părerea populaţiei României despre conflictul de interese.

Chiar dacă mai bine de jumătate dintre respondenți s-au declară interesați sau foarte interesați de problema conflictului de interese, doar 6% au spus că sunt foarte bine informați cu privire la acest subiect.

Însă, în opinia majorității respondenților (78%), indiferent că sunt mai bine sau mai puţin bine informaţi pe acest subiect, conflictul de interese este considerat un act de corupție.

Printre tipurile de acțiuni care pot reprezenta un conflict de interese, cele care sunt asimilate conflictului de interese de către respondenți în cea mai mare măsură sunt: „Un parlamentar a plătit din bani publici deplasarea soției la un eveniment la care l-a însoțit” (86%), „Un președinte de CJ a intervenit pentru soție într-un concurs pentru ocuparea unui loc de muncă” (84%), „Un parlamentar care propune o modificare legislativă prin care scapă de o posibilă condamnare” (83%) și „Un consilier local propune o hotărâre de consiliu local prin care aduce un beneficiu propriei firme” (81%). Cele mai scăzute valori în acest sens le obțin următoarele acțiuni: „Un ministru acordă un contract unei firme la care a fost angajat în ultimii 5 ani ” (66%), „Un parlamentar care prestează ca avocat într-un caz de corupție” (67%) și „Un consilier local a votat pentru o hotărâre de consiliu local care acordă un sediu gratuit unei organizații în care este membru” (67%).

86% dintre persoanele chestionate susțin că nu ar vota pentru un primar cercetat pentru conflict de interese, în timp ce 43% susțin că persoana care se află într-un conflict de interese ar trebui demisă din funcție, iar 36% consideră că pentru același lucru persoana ar trebui trimisă în judecată. Doar 11% spun că, în această situație, persoana ar trebui să fie sancționat administrativ.

Aproape două treimi dintre respondenți consideră că cele mai frecvente cazuri de conflicte de interese sunt întâlnite în rândul instituțiilor de la nivel central (guvern, parlament, ministere, agenții), iar aproape o treime cred că fenomenul este mai răspândit în rândul instituțiilor locale (primării, consilii locale, consilii județene).

Dintre instituțiile evaluate nominal în cadrul cercetării, cele în rândul cărora conflictul de interese este cel mai răspândit, în opinia respondenților, sunt: Parlamentul (86%), Guvernul (85%) și Primăriile (78%). La capătul clasamentului se află școlile (34%), Biserica (37%) și mediul privat (40%).

A.S.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *