Numărul elevilor și studenților în 2017 este cu peste 45 mii mai mic față de anul precedent

Populaţia şcolară din sistemul național de educație a fost în anul şcolar/universitar 2016-2017 de 3.597,3 mii elevi şi studenți, în scădere cu 45,3 mii comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, informează Institutul Național de Statistică.

Învăţământul profesional a fost singurul nivel educaţional în care populaţia şcolară a crescut (cu peste o cincime) comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.

Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2015-2016 a fost de 498,9 mii elevi şi studenți, în scădere cu 10,2% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.

În anul şcolar/universitar 2016-2017, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământulul primar și gimnazial (47,1%), iar circa o treime în învățământul liceal şi cel antepreșcolar și preșcolar (18,1%, respectiv 15,1%).

Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, 50,2% au fost elevii1şi studenții de sex masculin şi 70,8% au studiat în mediul urban.

Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional este singurul nivel care a înregistrat o creştere (+15,7 mii elevi), ajungând la 84,4 mii elevi, dar rămânând în continuare nivelul educaţional cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,3%).

Învăţământul liceal, primar şi gimnazial au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2016-2017 faţă de cel anterior (-22,8 mii, respectiv -16,6 mii).

Unităţile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2016-2017 au aparţinut în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,3%), liceal (21,9%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (16,7%).

Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (95,7%) în unităţile şcolare publice, iar restul de numai 4,3% în unităţi şcolare private.

Pe niveluri educaţionale, cele mai reduse ponderi ale elevilor/studenţilor înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,4%), respectiv postliceal (58,3%).

Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 11-14 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (90,6%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

 

Cei mai mulți tineri s-au îndreptat spre afaceri, administraţie şi drept

 

În anul universitar 2016-2017 au fost înscrişi în învăţământul superior 531,6 mii studenţi, din care 53,9% femei.

Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele de afaceri, administraţie şi drept (23,9% din totalul studenţilor), respectiv de inginerie, prelucrare şi construcţii (21,6% din totalul studenţilor).

În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2016-2017 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (632,4 mii persoane), respectiv Nord-Vest (499,8 mii persoane).

Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,5%), în timp ce învăţământul superior a fost preponderent în regiunea Bucureşti-Ilfov (35,0%).

La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri din regiunile Bucureşti-Ilfov şi Centru (2,0% fiecare în parte).

 

15 elevi pe cap de profesor

 

În anul şcolar/universitar 2016-2017, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 235,8 mii persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 15 elevi/studenţi la un cadru didactic.

Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară atât la nivelul întregului sistem educaţional (77,3%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (79,7%), postliceal şi de maiştri (78,3%), liceal (70,9%) şi profesional (69,9%).

Baza materială a reţelei de învăţământ preuniversitar şi superior a fost formată din 147,3 mii săli de clasă, amfiteatre, săli de curs, cabinete şcolare, săli de seminarii şi de lucrări practice, 26,6 mii laboratoare, 5,4 mii terenuri de sport , 5,0 mii ateliere şcolare, 4,8 mii săli de gimnastică şi 53 bazine de înot.

Reţeaua de învăţământ public deţine cea mai mare parte a bazei materiale a sistemului educaţional, astfel: ateliere şcolare (97,9%), săli de clasă (96,4%), terenuri sportive (96,8%), săli de gimnastică (96,2%), laboratoare şcolare (95,2%) şi bazine de înot (73,6%).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *