În România există un medic la 345 de locuitori, sub media europeană

În anul 2016,  unui medic de familie din mediul urban i-a revenit în medie 1.356de persoane, pe când unui medic din mediul rural a avut o medie de 2.033 de locuitori.

În  anul  2016,  activitatea  din  sistemul  sanitar  (public  şi  privat)  s-a  desfăşurat  în  peste  60  mii  unităţi  sanitare  (49  mii  de  unităţi  sanitare  în   mediul  urban  şi  11  mii  unităţi  sanitare  în mediul rural).  Pe  principalele  categorii  de  unităţi,  reţeaua  sanitară  a  dispus  în  anul  2016  de  aproximativ:  570  spitale,  800  de  centre  de  diagnostic  şi  tratament,  centre  medicale  şi  centre  de  sănătate,  470  de  ambulatorii  de  specialitate  şi  ambulatorii  integrate  spitalelor,  o  reţea  de 6,3  mii  laboratoare  medicale  şi  laboratoare  de  tehnică  dentară,  peste  40  de  mii  de  cabinete  medicale şi 9,5 mii  farmacii, drogherii şi puncte  farmaceutice, informează Institutul Național de Statistică.

Medicina  primară,  asigurată  prin  reţeaua  de  cabinete medicale de familie, reprezintă primul  contact  al  populaţiei  cu  sistemul  sanitar,  atât  pentru diagnosticarea şi tratarea unor boli, cât şi  pentru  realizarea  examenelor  medicale  preventive.  Cele  mai  multe  cabinete  de  medicină  de  familie  au  funcţionat  în  mediul  urban,  6,7  mii  cabinete  comparativ  cu  4,6  mii  cabinete în mediul rural.  În  mediul  rural,  unui  cabinet  de  medicină  de  familie i‐au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori1 (aparținând populaţiei rezidente) comparativ cu  un cabinet din mediul urban.

Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este  asigurată  prin  unităţi  specializate  de  tipul  ambulatoriilor  de  specialitate,  centrelor  medicale  şi  stomatologice,  policlinicilor,  centrelor  de  diagnostic  şi  tratament,  al  altor  unităţi  medicale,  unități  care  sunt  situate,  în  majoritate,  în  mediul  urban.  Reţeaua  cabinetelor  medicale  independente  de  specialitate  şi  cea  a  cabinetelor  stomatologice  independente – parte a sistemului de asigurare  a asistenţei medicale ambulatorii – este situată,  de  asemenea,  în  cea mai mare  parte  în mediul  urban.  În  timp  ce  în  mediul  urban  au  funcţionat 10,4  mii  cabinete  medicale  independente  de  specialitate, în  rural numărul acestora a  fost de  27,2  ori  mai  mic,  respectiv,  de  numai 381 de cabinete.   În  consecință,  numărul  de  locuitori  care  a  revenit  unui  cabinet  medical  independent  de  specialitate  a  fost  de  23,4  ori  mai  mare  în  mediul rural, față de mediul urban. În anul 2016, la 10.000 locuitori în mediul rural  au  revenit  numai  0,4  cabinete  medicale  independente  de  specialitate  comparativ cu 9,8 cabinete în mediul urban.

4,2  milioane de români s-au internat cel puțin o zi

Asistenţa medicală furnizată de unităţile  sanitare pacienţilor, cu internare  Cele  aproximativ  570  de  spitale  care  au  funcţionat  în  anul  2016  au  dispus  de  132  mii  paturi pentru internare continuă (122 mii de   paturi  în  mediul  urban  şi  aproape  10  mii  de  paturi  în  mediul  rural)  şi  au  acordat  asistenţă  medicală  unui  număr  de  4,2  milioane  de  pacienţi internaţi. Durata  medie  de  spitalizare  a  fost  de 7,4 zile/pacient internat în spital.

Din  punct  de  vedere  al  asigurării  cu  personal  medico‐sanitar,  în  anul  2016,  sistemul  de  sănătate  a  dispus  de  57,3  mii  medici, 16,4  mii  medici  dentişti,  17,2  mii  farmacişti,  137,2 mii personal cu pregătire sanitară medie şi  66,3  mii  personal  sanitar  auxiliar.  Structura  personalului  sanitar  este  preponderent  feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor  și  al  medicilor  dentişti  fiind  de  peste  două  treimi, iar în rândul farmaciștilor de 90,0%.   Un  număr  de  1,4  mii  fiziokinetoterapeuți  şi    13,8  mii  asistenţi  medicali  cu  studii  superioare  au  asigurat  îngrijirea  medicală  în  unităţile  din  sistemul sanitar public şi privat.   Distribuţia  personalului  sanitar  pe  medii  de  rezidenţă  este  determinată  de  repartizarea  teritorială  a  unităţilor  sanitare,  păstrându‐se  discrepanțele majore existente.

Din  totalul  medicilor,  21,5%  au  fost  medici  de  familie,  aproape  două  treimi  dintre  aceştia desfăşurându‐și activitatea în mediul urban. În  anul  2016,  discrepanţele  pe  medii  de  rezidenţă  privind  asigurarea  populaţiei  cu  personal  medical  sunt  evidențiate  de  numărul  mai  mare  de  locuitori1  care  au  revenit  unui  cadru medico‐sanitar,  astfel:  în mediul  rural  au  revenit  de  7,9  ori  mai  mulți  locuitori1  unui  medic, de 6,1 ori mai mulţi locuitori1  unui medic  dentist  și  de  4,0  ori  mai  mulţi  locuitori unui  farmacist, față de mediul urban.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *