Frustrații din piața publică și regii “legumelor”

Revin cu acest subiect ca urmare a unor mârlănii lansate de o parte a clasei politice și aici mă refer la noii – veniți, o categorie cu foamea în gât care și-ar vinde și părinții dacă ar lua ceva – ceva pe ei.

Câteva personaje cu fustă-n gât consideră o excursie în afara granițelor țării, cadoul perfect…indiferent de prețul plătit și își imaginează că toate purtătoarele de tocuri gândim la fel. Țeapă!

Cum spuneam ceva mai demult, o excursie…oriunde…nu înseamnă absolut nimic daca nu o faci alături de persoana sau persoanele care contează pentru tine. Sufletul, daca-l ai, nu suporta teatrul ieftin….pentru că Sufletul nu se Vinde.
E ca și cum ai pleca la Paris sau la Roma însoțit de o târfă plătită să mimeze iubirea. Nu se poate. Zeii nu suportă astfel de mizerii…și se vor răzbuna…De cele mai multe ori îți oferă ce ai ales…o târfă în care vei fi obligat să investești chiar dacă produsul oferit este departe de ceea ce îți dorești. Surogatul e bun… dacă e pe termen scurt.

Din fericire, calitatea unui Sentiment nu poate fi cuantificată în Bani sau în destinații de vacanță. Poți să trăiești momente foarte frumoase pe terasa unui restaurant banal …dacă ești în grupul potrivit sau cu persoana potrivită.
N-am avut niciodată dorința de a pleca în locuri exotice…mai ales că am și un rău cumplit de mișcare…și nu trăiesc frustrări din această cauză. Ma doare-n cot, cum s-ar spune…cum nu dau doi lei nici pe bolizii etalați de pițipoance și maneliști.
Mă interesează însă, al dracului de tare, dacă cele două categorii ajung în posturi importante doar pentru că au știut cum să …scape săpunul…și invidia nu are nimic de-a face cu specimele în cauză…ci cu faptul că am ajuns pe fundul craterului din cauza lor…sau mai bine spus din cauza unor indivizi incapabili să-și plătească din contul personal “târfele”, indiferent de gen.

Ok, am înțeles…sunt indivizi care preferă să-și plătească partenera de cuplu, amanta și ce mai au în ogradă pentru a deține controlul absolut…dependența financiară reprezintă, încă,zgarda perfectă pentru o anumită categorie socială pentru că oferă un fals sentiment de putere.

Pentru un narcisist sau un sociopat, o angajată mai slabă de” înger”, dar bună la “masaj”, merită o astfel de “investiție”…oferă totul în schimbul cardului…fără comentarii și pretenții de alt gen… pentru că e platită să execute… nu să discute.
Pe scurt, pentru „târfulițele” care nu au înțeles….adevărații frustrați sunt deținătorii cardurilor, sefii care vă obligă să vă prostituați în cele mai degradante moduri posibile pentru o excursie în spațiul UE.

Un bărbat adevărat nu va condiționa niciodată cartea de muncă cu practicarea prostituției la locul de muncă…pentru că e capabil să-și ducă viața fără compromisuri josnice.

Dar se pare că vom scăpa cam greu de „maneliștii” din fruntea instituțiilor de stat în condițiile în care victimele se oferă.

Și aici intervine întrebarea…Până când ? Că pana unde, am văzut cu toții…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *