Guvernul se va reunii astăzi într-o şedinta extraordinară pentru adoptarea noilor prevederi fiscale

Şedinţa extraordinară a Guvernului pentru adoptarea noilor prevederi fiscale, programată iniţial vineri, a fost amânată pentru luni. Măsurile anunţate de Guvern sunt contestate atât de patronate, cât şi de sindicate. Preşedintele Klaus Iohannis a criticat Executivul pe această temă.

În urmă cu zece zile, ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a prezentat în Guvern noile măsuri fiscale privind impozitarea salariilor, anunţând că angajatorii vor plăti o ”contribuţie asiguratoare pentru muncă” de 2,25%, care va acoperi riscurile de şomaj, accidente, concediu medical, creanţe salariale.

Mişa a vorbit despre reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru veniturile din salarii, precum şi pentru unele pensii, pentru chirii, dobânzi, activităţi agricole.

”Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariaţi care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de români care au depozite bancare şi care vor plăti, astfel, un impozit mai mic pe dobânzi, sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2.000 de lei şi care vor plăti, după această modificare, un impozit redus pe suma care depăşeşte acest prag de 2.000 de lei, sunt peste 500.000 de cetăţeni care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din activităţile independente sau din drepturile de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalişti. Toţi românii care au închiriat o locuinţă, un teren sau alte bunuri vor plăti de asemenea un impozit redus pe chiria primită. De asemenea, toţi românii şi firmele care desfăşoară activităţi agricole vor plăti un impozit redus de 10% pentru veniturile obţinute”, a detaliat ministrul Finanţelor.

El a precizat, totodată, că vor creşte cu 60% deducerile personale pentru românii cu salarii mici: ”Astfel, pentru cei cu salariul minim, suma scutită de impozit va creşte de la 300 de lei la 510 lei, iar în cazul celor care au copii sau alte persoane în întreţinere se mai adaugă o sumă de 160 de lei pentru fiecare copil faţă de 100 de lei în prezent.”

Ionuţ Mişa a vorbit şi despre reducerea contribuţiilor sociale şi trecerea acestora în dreptul salariaţilor, el spunând că acestea  scad cu două puncte procentuale, de la 39,5 la 37,25.

”Din totalul de 22,75% contribuţii plătite în dreptul firmei, 20 de puncte procentuale trec în dreptul salariatului. În totalul din salariul brut, 35% vor fi contribuţii plătite de angajator în numele salariatului (…) Contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, scad de asemenea la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente, concediu medical, creanţe salariale. Toate acestea vor fi cuprinse într-o singură contribuţie, care se va numi contribuţie asiguratoare pentru muncă”, a afirmat ministrul.

Mişa a adăugat că o altă simplificare este legată de reducerea numărului de contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator, de la 9 la 3: contribuţia pentru pensie (CAS) plătită pentru salariat, contribuţia pentru sănătate (CASS) plătită pentru salariat, contribuţia asiguratoare pentru muncă suportată de către angajator.

Cei care desfăşoară activităţi independente nu vor mai plăti contribuţii sociale la nivelul veniturilor din aceste activităţi, ci la nivelul salariului minim pe economie.

În ceea ce priveşte persoanele juridice, Mişa a precizat că, pentru 450.000 de firme care au o cifră de afaceri de sub un milion de euro, se va institui un impozit de 1% pe cifra de afaceri, faţă de impozitul de 16% pe profit.

”Firmele corecte nu vor mai avea de suferit din cauza celor care fac evaziune. Agenţii economici nu vor mai putea fi cercetaţi penal în cazul unei fraude pe lanţul de TVA decât dacă există probe materiale că respectivul agent economic a intrat în contact cu firmele evazioniste”, este o altă măsură prezentată de Ionuţ Mişa.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat vineri că angajatorii care nu plătesc contribuţiile angajaţilor după intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă privind transferul acestor contribuţii în sarcina salariaţilor se vor face vinovaţi de infracţiune. Liderul social-democrat a susţinut că acest lucru va fi prevăzut în ordonanţa care urmează să fie adoptată de Guvern sau dacă nu, într-o lege ulterioară.

Consiliul Economic şi Social a dat una viz negativ proiectului privind noile prevederi fiscale.

Ultimele modificări ale Codului Fiscal vor afecta companiile cu afaceri de sub un milion de euro care au profituri mici, vor pune presiune pe costuri în special în cazul firmelor cu mulţi angajaţi şi vor accentua problema de sustenabilitate a programului de guvernare, potrivit economiştilor consultaţi de News.ro.

Aceste măsuri accentuează problema sustenabilităţii programului de guvernare, în condiţiile diminuării veniturilor bugetare şi a creşterii cheltuielilor, consideră economistul Aurelian Dochia.

”Ultimele măsuri merg în direcţia programului de guvernare pe care Guvernul îl urmăreşte cu perseverenţă. Mai mulţi economişti, printre care şi eu, şi-au exprimat opinia cu privire la problema de sustenabilitate a acestui program, în condiţiile în care sunt luate măsuri atât în ceea ce priveşte creşterea cheltuielilor bugetare, cât şi de reducere a impozitării şi de diminuare a veniturilor bugetare. Totodată, nu văd nici pentru 2018 semne că această problemă de sustenabilitate va fi rezolvată”, a declarat Dochia, pentru News.ro.

Creşterea salariului minim va obliga companiile să regândească grila de salarizare, ceea ce ar putea reprezenta o problemă semnificativă pentru firmele cu mulţi angajaţi, consideră secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.

”Creşterea salariului minim determină firmele să facă ceva în legătură cu toată grila de salarizare. (…) Creşterea salariului minim va pune presiune pe costuri în cazul firmelor cu mulţi angajaţi. Firmele din producţie au deja o presiune pe costuri venită odată cu scumpirile din acest an la energie şi carburanţi”, a afirmat Pârvan.

În plus, impunerea unui impozit de 1% din cifra de afaceri, în cazul companiilor cu o cifră de afaceri mai mică de un milion de euro, va reprezenta o povară în cazul companiilor cu o marjă mică a profitului, consideră Pârvan.

Unele măsuri fiscale anunţate de autorităţi, cum ar fi reducerea cotei de impozit pe venit la 10%, au un impact potenţial pozitiv pentru mediul de afaceri, dar există semne de întrebare în privinţa sustenabilităţii bugetare a acestor iniţiative, potrivit unui comunicat publicat de compania de consultanţă PwC România.

Reducerea cotei de impozit pe venit la 10% s-ar aplica atât la veniturile salariale, precum şi la veniturile din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole, venituri independente şi drepturi de autor. Alte măsuri benefice le reprezintă menţinerea plafonului la plata CAS pentru persoanele fizice autorizate, precum şi creşterea deducerilor personale pentru cei cu venituri mici, potrivit PwC.

”Desigur, astfel de măsuri sunt de salutat, însă mediul de afaceri are semne de întrebare în privinţa sustenabilităţii bugetare a unor astfel de iniţiative, având în vedere faptul că, în expunerea de motive privind acest pachet legislativ, se menţionează fapul că acestea vor genera o scădere a veniturilor bugetare cu până la 5 miliarde de lei în 2018. România are deja una dintre cele mai mici ponderi a veniturilor fiscale în PIB dintre statele membre UE, iar încasările bugetare sunt dependente în mod disproporţionat de veniturile din impozite şi taxe indirecte – TVA şi accize, care sunt până la urmă taxe pe consum şi deci puternic pro-ciclice”, a declarat liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică din cadrul PwC România, Mihaela Mitroi.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) nu este de acord cu creşterea fiscalităţii asupra IMM-urilor generate de noua contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25%, plătită de angajator, deoarece consideră că valoare totală a contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% creşte fiscalitatea cu 0,5% pentru majoritatea IMM-urilor şi, în plus, contribuţia asiguratoare pentru muncă nu are o destinaţie clară.

”Unul din efectele acestei măsuri este că vor fi generate costuri privind achiziţionarea/modificarea noilor softuri contabile. De asemenea, se produce o bulversare a mediului de afaceri şi, în special, a IMM-urilor privind predictibilitatea sarcinilor fiscale”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că pachetul de măsuri fiscale anunţat de Guvern nu reprezintă „clamata revoluţie fiscală şi se transformă într-o bulversare fiscală”. El a spus că acum câteva luni, la învestirea Guvernului, a cerut un lucru simplu – să termine cu această ţopăială fiscală, iar acest lucru nu s-a întâmplat. „Marea revoluţie fiscală aduce unui om încă 3 lei în plus, este caraghios. Promisiunea PSD-ALDE că va creşte salariul este falsă”, a spus Iohannis.

„Solicit coaliţiei aflate la guvernare, PSD şi ALDE, să dea dovadă de responsabilitate şi să renunţe la acest tip de politică fiscală care generează neîncredere, incertitudine şi, în definitiv, nu ajută pe nimeni. Iar, în legătură cu măsurile economice propuse, recomand prudenţă la nivelul deciziei politice şi guvernamentale, fiindcă nu îmi doresc şi nimeni nu îţi doreşte o politică de azi pe mâine”, a declarat Iohannis, la Cotroceni.

El a spus că România are nevoie de o politică ce rezolvă problemele nu astăzi şi poimâine apar mai grave, ci are nevoie de o politică să rezolve problemele românilor pentru un viitor previzibil, de o politică sustenabilă.

De asemenea, Iohannis a avertizat „decidenţii politici” să aibă grijă şi să judece la rece, ca să nu bage România şi pe români într-o aventură fiscală cu final trist: „De aceea, avertizez la modul cel mai serios decidenţii politici să aibă grijă şi să judece clar, la rece, ca să nu bage România şi pe români într-o aventură economică fiscală, cu final trist”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *