Autostrada Pitești – Sibiu suferă noi modificări. VEZI AICI noile obiective

Autostrada Sibiu – Pitești este parte a coridorului TEN-T Core și reprezintă tronsonul lipsă al coridorului Nădlac – Arad – Timișoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Pitești – București – Constanța care traversează România de la vest (graniţa cu Ungaria) la est (Portul Constanţa).

O mare parte a cererii de transport utilizează în prezent drumul național DN7 pentru călătoriile între București – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu. Drumul Național 7 este un drum cu două benzi de circulație fiind utilizat în prezent peste capacitatea sa, ceea ce conduce la ambuteiaje, stagnări în trafic și risc crescut de accidente.

Obiectivul general al Autostrăzii Sibiu – Pitești, așa cum este definit și în cadrul Master Planului General de Transport, este acela de a îmbunătăți eficiența economică a rețelei de transport din România prin reducerea timpului de călătorie între Sibiu și Pitești și implicit îmbunătățirea conectivității la nivel regional.

Principalii indicatori tehnico – economici ai autostrăzii Sibiu – Pitești au fost aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 1418/2008. În prezent obiectivul este cuprins în cadrul Master Planului General de Transport aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 666/2016, în cadrul Anexei 10, 11 Lista de proiecte prioritizate pentru autostrăzi, ocupând prima poziţie.

În cadrul studiului de fezabilitate 2008, studiu care a stat la baza HG 1418/2008, traseul autostrăzii era estimat la 116,64 km, împărțit în 3 sectoare.

Față de studiul de fezabilitate realizat în anul 2008 s-au efectuate o serie de completări/adaptări, principalele constând în investigarea terenului și studierea unui traseu cât mai optim, având în vedere constrângerile zonei atât din punct de vedere topografic, geografic, geotehnic, hidrografic, a declarării unor noi situri protejate natural și cultural, cât și a dezvoltărilor socio-economice și a creșterii considerabile a traficului atât cel de mărfuri cât și cel turistic și de pasageri.

Astfel pentru stabilirea variantei optime de traseu au fost analizate 7 alternative, varianta selectată stabilindu-se în baza unei analize multicriteriale, care a avut în vedere: reducerea timpului de călătorie, îmbunătățirea cheltuirii eficiente a resurselor financiare, gestionarea impactului asupra mediului, îmbunătățirea condițiilor de accesibilitate și siguranță a traficului etc. Traseul selectat coincide in cea mai mare parte cu traseul studiului din 2008.

Principalele revizuiri sunt următoarele:

–  Sectiunea 1 Sibiu – Boița

Traseul pe acestă secțiune prezintă diferențe față de cel din 2008, întrucât punctul de început al autostrăzii era altul. Astfel traseul inițial al autostrăzii Sibiu – Pitești începea de la conexiunea cu  viitorul Drum Expres Făgăraș – Sibiu în zona localității Veştem, iar traseul actual are ca punct de început intersecția cu Varianta de ocolire a municipiului Sibiu la profil de autostradă.

De asemenea traseul pe acestă secțiune prezintă unele adaptări, pentru evitarea zonelor construite și a zonelor protejate, în special în zona Pădurea Mohu și a localității Boița.

–Secțiunea 2 Boița – Cornetu

Traseul autostrăzii pe această secțiune este identic cu cel al Studiului de Fezabilitate realizat în anul 2008, cu excepția primilor 3,5 kilometrii, unde se realizează conexiunea între traseul modificat pe secțiunea 1 și traseul inițial.

– Secțiunea 3 Cornetu – Tigveni

Traseul autostrăzii pe această secțiune este identic cu cel al Studiului de Fezabilitate realizat în anul 2008, cu excepția a 1,8 kilometri, unde a fost necesară o modificare minoră a traseului (deplasare maximă 42 m) pentru a se evita demolarea unui centru social-filantropic, centru construit ulterior realizării proiectului. Pe această secțiune o modificare o constituie renunțarea la lucrările de amenajare a cursurilor de apă Băiașu și Topolog, fapt ce a condus la reproiectarea lucrărilor pe aproximativ 15 km, acestea constând în reproiectarea liniei roșii, a structurilor precum și a lucrărilor de consolidare și hidrotehnice.

–  Secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș

Traseul autostrăzii pe această secțiune este identic cu cel din 2008 pe aproximativ 65% din lungimea traseului (6,3 km). Restul traseului realizează conexiunea dintre traseul stabilit în cadrul Studiului de fezabilitate din 2008 și cel al Secțiunii 5.

–  Secțiunea 5 Curtea de Argeș – Pitești

Traseul autostrăzii dintre Curtea de Argeș și Pitești se menține relativ apropiat de cel stabilit în anul 2008 cu corecții locale, în general datorate evitării la maxim a siturilor protejate și a zonelor construite.

Cele mai mari corecții sunt realizate în zona municipiului Curtea de Argeș, unde traseul nou ales evită traversarea zonelor construite și în zona Băiculești unde se evită afectarea albiei vechi a râului Argeș.

A fost necesară și alinierea proiectului la cerințele noilor norme și normative revizuite/actualizate atât cele naționale cât și cele europene, exemplificând: studiile geotehnice s-au realizat în conformitate cu noile prevederi ale normativului NP 074/2014 față de NP 074/2007, calculele specifice structurilor s-au realizat în concordanță cu noul normativ P100-1/2013 față de P100/2006, în concordanţă cu convoaiele de calcul Eurocod, față de calculele anterioare pentru clasa de încărcare E, studiul de trafic s-a efectuat în corelare cu rezultatele recensământului 2015 față de cel din 2005, precum și adaptarea la noile norme privind siguranța rutieră, iluminatul structurilor, nodurilor rutiere, ITS, legislația de mediu, etc.

Prin prezentul proiect de act normativ se propune modificarea indicatorilor tehnico – economici aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 1418/2008.

Profilul longitudinal

Elementele adoptate în profil longitudinal sunt corespunzătoare unei viteze de proiectare de  120 km/h cu excepția unei secțiuni de 6,2 km în care viteza adoptată este de 100 km/h(secțiune de munte).

La stabilirea cotei liniei roşii pentru platforma autostrăzii s-a ţinut seama de:

– cotele platformelor existente şi gabaritele impuse pasajelor superioare la traversarea drumurilor naţionale şi locale;

– cotele pentru asigurarea de 2%, inclusiv înălţimea de gardă pentru poduri la traversarea cursurilor de apă;

Drumul de întreținere

Spațiul rezervat pentru accesul utilajelor de întreținere are o lățime de 3,00m, adiacent șanțului de la piciorul taluzului și se realizează doar pe Secțiunile 1 și 5. Pe secțiunile 2, 3 și 4 nu există drumuri de întreținere, datorită terenului natural care nu permite realizarea acestora.

Structura rutieră

Structurile rutiere au fost dimensionate în conformitate cu “Normativul pentru dimensionarea structurilor rutiere suple şi semirigide (metoda analitică)” – PD 177-2001 și “Normativ – Mixturi asfaltice executate la cald. Condiții tehnice privind proiectarea, prepararea și punerea în operă” – AND 605.

Colectarea apelor

Apele pluviale de pe suprafața autostrăzii se colectează în șanțuri amplasate la piciorul taluzului în rambleu sau la marginea acostamentului în debleu. Pe toată lungimea de rambleu a autostrăzii, pentru înălțimi mai mari de 3 m, la marginea acostamentelor s-au prevăzut rigole de acostament care colectează apele de pe platformă și prin intermediul casiurilor de pe taluze apele sunt debușate în șanțurile de la nivelul terenului.

Din punct de vedere al protecției solului și al vegetației, toate apele pluviale de pe platforma autostrăzii vor fi colectate și dirijate către zone de decantare a grăsimilor și a uleiurilor.

În cazul debleelor, apele pluviale care se scurg pe suprafața debleelor se colectează prin intermediul șanțurilor prevăzute la marginea acostamentelor.

Noduri rutiere

Secțiunea 1 Sibiu – Boița

Nodul Rutier Sibiu

La km 0+000 al autostrăzii, s-a reconfigurat nodul rutier Sibiu existent (la centura municipiului Sibiu) pentru asigurarea relațiilor de trafic fără conflicte cu orașul Sibiu și localitatea Cisnădie cu acces direct în/din DN1 și  DJ106D.

Descărcarea provizorie Boița

Prin acest nod se va descărca/încărca cea mai mare parte din traficul de pe relația Râmnicu Vâlcea/Pitești – Sibiu/Deva, astfel pentru acest nod a fost proiectată o descărcare temporară la DN7.

Secţiunea 2 Boiţa – Cornetu – nu sunt noduri

Secţiunea 3 Cornetu – Tigveni

Nod Rutier Cornetu

La începutul Secțiunii 3 (km 44+895), în dreptul comunei Racovița, unde traseul autostrăzii parasește valea Oltului și intră pe valea râului Băiașu, se va amenaja nodul rutier Cornetu care va asigura legătura cu DN 7 prin intermediul DJ 703M,  care va prelua traficul direcționat spre municipiul Râmnicu Vâlcea pe relația Sibiu – Râmnicu Vâlcea/Pitești.

Nod Rutier Valeni

La km 74+228, în dreptul comunei Văleni, unde traseul autostrăzii se desfășoară pe valea râului Topolog, se va amenaja nodul rutier Văleni care va prelua traficul local prin intermediul drumului județean DJ 703H și va asigura accesul către Centrul de Întreținere și Coordonare (CIC) Văleni.

Secţiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș

Nod Rutier Tigveni

La începutul Secțiunii 4 (km 82+946), în dreptul comunei Tigveni, unde traseul autostrăzii se desfășoară pe valea râului Topolog, se va amenaja nodul rutier Ticveni care va asigura legătura cu DN 7C prin intermediul DJ 678A și va  prelua traficul localităților de pe valea Topologului precum și traficul de pe DN 7C între municipiile Râmnicu Vâlcea și Curtea de Argeș.

Secțiunea 5 Curtea de Argeș – Pitești

Nodul Curtea de Argeș

Nodul rutier Curtea de Argeș este situat în zona km 93+100 al autostrăzii cu acces direct în DN 73C printr-un drum de legătură în lungime de 2,60 km.

Nodul rutier Băiculești

Nodul rutier se situează în zona km 107+100 al autostrăzii cu acces direct în DN7C printr-un sens giratoriu cu calea inelară de 7,0 m.

Nodul Bascov

La km 122+100, la intersecția cu DN 7 este prevăzut nodul rutier de la Bascov, care va asigura legăturile dintre autostradă și DN7, fără conflicte.

Spații de servicii si Centru de Întreținere și Coordonare

Toate spațiile de parcare, de odihnă, spațiile de servicii și centrele de întreținere vor fi prevăzute cu sistem de iluminat public/panouri fotovoltaice. Dotarea spațiului de serviciu este compusă din: Stație de epurare mecano – biologică; Stație pompe ape uzate; Stație tratare ape; Parcare autoturisme; Parcare Autobuze; Parcare camioane; Spații protecție; Snack bar; Stație alimentare carburanți – spațiu comercial; Rezervor apa – stație pompare; Rezervor combustibil; Centrală termică; Pompe Combustibil; Gospodărie combustibil pentru centrală termică; Separator Grăsimi; Post transformare; Împrejmuire, WC public.

Relocarea drumurilor

În plan, s-a urmărit ca platforma drumului relocat să nu intre în zona de siguranță a autostrăzii iar în cazul trecerii pe sub un pod/viaduct trecerea să se facă în condiții de siguranță printre pile sau între culee și pilă cu respectarea gabaritului pe verticală. În profil longitudinal, s-a urmărit ca declivitatea maximă să nu depășească 9%, înălțimea liberă să fie de minim 5,00m sub structurile autostrăzii.

Platforma drumului pentru 1 bandă de circulație este de 5,00m și partea carosabilă de 4,00m. Pentru un drum cu 2 benzi de circulație, partea carosabilă este de 6,00m, benzi de încadrare 2×0,25 și acostamente de 2×0,75m. Deși drumul proiectat este din piatră spartă, în cazul unei asfaltări viitoare, în cadrul lățimii platformei s-au prevăzut din această fază, benzi de încadrare.

Este prevăzută asigurarea accesibilităţii reţelei de drumuri naţionale existente la autostradă şi sunt prevăzute drumurile de legătură.

Lucrări de poduri/pasaje/ viaducte

Generalități:

Toate structurile sunt proiectate pentru o durată de viață de 120 ani, în conformitate cu standardele EUROCOD, cu respectarea standardelor românești în vigoare, în acest sens structurile sunt dimensionate pentru convoaiele de calcul “LM1;LM2” conform SR EN 1991-2/2005 – Acțiuni din trafic la poduri. Pentru tipurile de poduri duble pe autostradă, lățimea minimă a carosabilului între parapeți va fi de 12 m.

În total sunt 140 structuri, dispuse astfel:

Pe secțiunea 1 Sibiu-Boiţa  sunt 9 structuri – poduri /pasaje/viaducte

Pe secțiunea 2 Boiţa-Corntu sunt 48 structuri – poduri /pasaje/viaducte

Pe secțiunea 3 Cornetu-Tigveni sunt 52 structuri – poduri /pasaje/viaducte

Pe secțiunea 4 Tigveni-Curtea de Argeș sunt 12 structuri – poduri /pasaje/viaducte

Pe secțiunea 5 Curtea de Argeș-Pitești sunt 19 structuri – poduri/pasaje/viaducte

Lucrări de consolidare

Stabilirea soluțiilor privind consolidarea terasamentelor a avut în vedere următoarele aspecte: îmbunătățirea portanței terenului de fundare, protecția și drenajul taluzurilor de debleu, stabilitatea generală a terasamentelor  prin lucrări de susținere și stabilizare versanți și lucrări hidrotehnice.

Siguranța circulației

Parapete:

La amplasarea parapetului s-a ținut seama de prevederile “Normativului pentru sisteme de protecție pentru siguranţa circulaţiei pe drumuri, poduri şi autostrăzi – AND 593/”, precum şi a standardelor SR EN 1317/1-5. S-a amplasat parapete pe toată lungimea autostrăzii, atât pe zona mediană cât şi pe zonele laterale pentru delimitarea părtii carosabile.

În zona mediană, pentru eliminarea efectului de orbire a conducătorilor de autovehicule care circulă pe sensuri contrare, se utilizează panouri anti-orbire montate pe parapetul de siguranță, de-a lungul autostrăzii.

Tipurile de parapet utilizat în cadrul proiectului sunt: parapet separator (zona mediană) tip H2 cu W2; parapet marginal tip H1,H2,H3 și H4b cu maxim W5.

Semnalizare orizontală și verticală

Semnalizarea rutieră verticală pe autostradă conține următoarele elemente: Indicatoare de avertizare, Indicatoare de reglementare, Indicatoare de orientare și informare.

Sistemul de iluminat

Pentru asigurarea unui iluminat corespunzător pentru toate zonele, acestea au fost tratate diferențiat, respectiv :

  1. a) Autostrada propriu-zisă, bretele – clasa sistemului de iluminat este ME3.
  2. b) Spații de parcare – pentru parcări, clasa sistemului de iluminat este S1.
  3. c) Noduri și sensuri giratorii, clasa sistemului de iluminat este CE2.

Toate zonele de risc sunt iluminate cu 200 m înainte/după acestea.

Sistemul de monitorizare și comunicații – ITS

Sunt prevăzute:

-Panouri cu mesaje variabile instalate în apropierea intersecțiilor și tunelurilor;

-Indicatoare tip matrice cu furnizarea de informații reale despre trafic, vreme, senzori pentru numărarea, cântărirea, clasificarea, estimarea vitezei vehiculelor.

-Stații meteo dotate cu infrastructură necesară, senzori, etc;

-Bucle de trafic încastrate în stratul de uzură acţionând ca și contoare automatizate de trafic, prevăzute în general la 500 m în aproprierea nodurilor rutiere;

-Echipamente cu circuit închis pentru supravegherea traficului cu camere video;

-Sistem automat de recunoaștere a numerelor de înmatriculare;

-Comunicație radio (conținând și hărți de acoperire radio pentru traseu).

Relocare rețele de utilități

Rețele de apă și rețelele de canalizare au fost identificate și în funcție de fiecare situație în parte, au fost propuse măsuri de relocare sau protejare.

Au fost identificate ețele electrice de înaltă tensiune 110kV, 220kV, 400kV și rețele medie și joasă tensiune, rețele de telecomunicații, rețele  de transport si rețele de  distribuție gaze naturale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *