Emilian Frâncu: „Ar trebui să existe un cabinet de jurnalism, astfel încât acesta, jurnalistul să aibă responsabilitatea celor scrise”

În perioada pioneratului în presă, Emilian Frâncu a dat posibilitatea multor tineri să înveţe să facă presă. Unii au continuat, alţii nu. Însă rămâne şansa pe care fiecare dintre cei care voiam să facem asta, am primit-o de la dânsul. În anii 90, să ai circa 120 de angajaţi la un trust de presă era o nebunie. Una transformată de Emilian Frâncu în realitate.

Chiar dacă a făcut (şi face) şi politică, Emilian Frâncu nu renunţă la o mai veche dragoste a sa, jurnalismul.

Cartea sa, lansată la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul”, este dovada cea mai clară. După unii tratat, după alţii manual de jurnalism, cartea „A patra putere – jurnalistul în căutarea propriului statut” a suscitat numeroase discuţii. Concluzia finală, însă, a fost că e nevoie ca astăzi jurnalistul să aibă un statut care să-l definească.

„Vreau ca în viitor jurnalistul să aibă un cabinet. Să se scrie, ca la avocaţi, ca la notari, pe uşă, Cabinetul jurnalist X. Aşa jurnalistul respectiv devine şi responsabil pentru ceea ce scrie. Pentru că, acum, în spaţiul public avem jurnalişti şi comunicatori. Ăştia, comunicatorii, se trezesc şi ei că aud ceva şi simt nevoie să comunice mai departe. (un fel de telefonul fără fir – n.r.). Însă atunci când omul vine să-şi spună păsul la un cabinet de jurnalism, e alteva. Apare şi responsabilitatea celui care tratează, în scris, acea doleanţă a omului care, considerându-se, de exemplu, nedreptăţit într-o privinţă sau alta, găseşte în jurnalist singura modalitate unde să-şi spună oful” – a spus autorul, Emilian Frâncu.

Au vorbit, despre carte (şi nu numai), personalităţi culturale ale Vâlcii. Ion Soare, Mihai Sporiş, doar două nume, iar cea care a moderat această acţiune, Valeria Tănase, a demonstat de ce are atâţia ani în presă.

În sală, personalităţi din cultură, din politică, fiecare privind şi tratând cu încredere şi admiraţie momentul.

Emilian Frâncu e un nume respectat, asta e cert. A fost (atunci când a deţinut funcţii publice) o voce de luat în seamă în politica românească. Şi, ca o paranteză, trebuie să admitem că Tăriceanu poate salva ALDE la Vâlcea dacă dă filiala judeţeană pe mâna lui Frâncu. Acesta a demonstrat că poate face din nimic bici, iar o personalitate ca Emilian Frâncu nu poate fi lăsat în rândul 2, din vari motive.

În concluzie, „A patra putere – jurnalistul în căutarea propriului statut”   poate fi un punct de plecare. Pentru breasla asta, a jurnaliştilor, care au orgolii, uneori de neînţeles, dar de care e nevoie în societate.

De punctat, în final, şi remarca făcută de Constantin Rotaru : „Cred că la titlu, după „A patra putere” ar trebui pus un mare semn de întrebare. Oare, astăzi, presa mai e a patra putere în stat? Mai e acel câine de pază al societăţii, aşa cum e de aşteptat?! Chiar aşa…

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *